Valeriana

Valeriana protejează inima și reglează disfuncțiile neurovegetative

Valeriana officinalis este una dintre plantele care i-a convins chiar și pe cei mai înverșunați medici, de cele mai multe ori sceptici în privința tratamentelor naturale, de proprietățile sale terapeutice. De mii de ani, valeriana este considerată una dintre reginele plantelor de leac, datorită eficienței sale deosebite. În aceste vremuri, în care stresul psihic și tensiunile emoționale fac parte din viața noastră de fiecare zi, valeriana poate fi considerat un leac de mare preț. Maica Onufria, de la Mănăstirea Lipnița cultivă o mare varietate de plante medicinale, dar valeriana o consideră ca fiind ” cel mai sigur leac pentru a învinge tulburările emoționale, dar și pentru un somn odihnitor. Aceasta este de asemenea sedativă asupra sistemului nervos central şi vegetativ, anxiolitică, antidepresivă, tranchilizantă, stabilizatoare psiho – emoţională”.

Este important să învățăm cum se pregătește valeriana

Crescând îndeosebi în Europa și Asia, valeriana se pare că a găsit teren prielnic și pe meleagurile noastre. În popor această plantă este cunoscută sub denumirea de odolean, năvalnic, gușa porumbelului sau iarba pisicii. În general valeriana crește în locuri cu multă umezeală, acolo unde pământul este afânat, în general în regiunile de deal sau în cele submontane. Este o plantă ierboasă, ale cărei flori roz-alburii emană un miros ușor dulceag, miros pe care îl au și frunzele. Cea mai prețioasă, în privința proprietăților, se pare a fi însă rădăcina, care este foarte bine dezvoltată și care își are propriul miros, diferit de cel al florilor, acesta fiind dulceag – înțepător, chiar neplăcut. Dacă partea aeriană a plantei se folosește în luna august, rădăcina se recoltează de obicei la sfârșitul lunii septembrie. Fiind foarte puternică, aceasta poate fi scoasă doar cu ajutorul cazmalei, după care trebuie spălată strașnic sub jet de apă rece. Se despică apoi pe lungime, în mai multe părți și se lasă la uscat în locuri bine aerisite și fără umezeală. Procesul de uscare durează destul de mult, iar rădăcina uscată se depozitează în săculeți de hârtie sau cânepă, doar în momentul în care aceasta devine casantă. Locul de depozitare, trebuie de asemenea cu grijă ales, umiditatea lipsind cu desăvârșire.

Angina pectorală cedează la administrarea pulberii de valeriană

Administrată sub mai multe forme, valeriana ajută organismul în dobândirea unei stări optime de liniște și pace interioară. Se utilizează însă și în tratarea unor afecțiuni precum: insomnii, tensiune nervoasă, tulburări emoționale, atacuri de panică, aritmie, ischemie și nevroză cardiacă, hipertensiune arterială, angină pectorală, convulsii febrile, tulburări de menopauză, crize de astm sau tuse convulsivă. Dacă infuziile sunt eficiente în insomnii sau în calmarea afecțiunilor respiratorii, pentru problemele cardiovasculare sau digestive, este nevoie de substanță mai concentrată de valeriană, cum ar fi pulberea. Aceasta se obține din rădăcină bine uscată. Fiind casantă, se poate rupe foarte ușor în bucăți mai mici, care se macină apoi cu ajutorul unei râșnițe. Important este ca pulberea obținută să fie foarte fină, pentru că sunt situații în care aceasta trebuie ținută sub limbă aproximativ un sfert de oră, așa cum se procedează în colicile renale sau în crizele de angină pectorală. Cantitatea de pulbere administrată o dată, nu trebuie să depășească o jumătate de linguriță rasă. Aceasta se poate lua doar pentru calmarea unei crize, în durerile acute, sau, de trei ori pe zi, timp de două săptămâni, în cazul unor afecțiuni de natură neurologică sau psihică. Cura se repetă din două în două luni, până la ameliorarea afecțiunilor tratate.
Atenție! Pulberea măcinată se păstrează în borcane închise ermetic, nu mai mult de 10 zile (deoarece uleiurile volatile se evaporă foarte repede).

Tinctura de valeriană echilibrează stările psiho-emoționale

Deși pulberea de valeriană este frecvent folosită în tratamentele naturiste, datorită modului practic de utilizare a acesteia, specialiștii consideră că forma optimă de administrare a valerianei, este aceea sub formă de tinctură, deoarece aceasta acționează imediat și foarte intens, chiar dacă se iau doze relativ mici. La baza acesteia, vom folosi aceeași pulbere din rădăcină, cu condiția ca rădăcina de valeriană să fie măcinată chiar înainte de începerea procesului de preparare a tincturii. Pentru obținerea tincturii de valeriană, avem nevoie de 20 de linguri cu pulbere de rădăcină de valeriană, proaspăt măcinată (de această dată rădăcina nu trebuie măcinată foarte fin), peste care vom adăuga 500ml de alcool alimentar de 70 de grade. Amestecul se toarnă într-un borcan, care trebuie să se închidă ermetic. Timp de 10-12 zile, borcanul se va păstra într-un loc cu multă căldură și se va agita de două-trei ori în fiecare zi. După această perioadă, maceratul de valeriană se strecoară printr-un tifon dublu și se păstrează în sticluțe mici, de culoare închisă. Pentru un tratament eficient, se recomandă administrarea a 30 de picături diluate în apă sau ceai, de trei ori pe zi, înainte cu un sfert de oră de mesele principale. Tratamentul cu tinctură de valeriană este eficient în reducerea tensiunilor psihice, echilibrarea stării psiho-emoționale, atenuarea problemelor generate de afecțiuni cardiovasculare și digestive, și nu în ultimul rând îmbunătățirea calității somnului.
Datorită conținutului de alcool, care generează creșterea acidității gastrice, tinctura de valeriană se administrează cu prudență bolnavilor diagnosticați cu gastrită hiperacidă sau ulcer gastric.

Cel mai puternic somnifer din grădina Domnului

Deși tratamentele cu valeriană sunt destinate persoanelor care au anumite afectări ale stării de sănătate, totuși, ceaiul de valeriană este unul recomandat tuturor celor care se simt mai mult sau mai puțin obosiți. Băut în timpul zilei, acesta conferă o stare de liniște și relaxare fizică, dar și psihică. Dacă însă, la ore târzii ale serii sau ale nopții, ne confruntăm cu probleme de somn, fără-ndoială că o cană cu ceai de valeriană este soluția optimă. Pentru obținerea ceaiului care aduce somnul, vom proceda astfel: se pun 2 linguri de rădăcină mărunțită de valeriană, în 250ml apă rece și se lasă la macerat timp de 10 ore, după care se filtrează. Lichidul rămas se pune deoparte. Bucățile de rădăcină rămase se fierb timp de cinci minute în 200ml de apă, apoi se strecoară, amestecându-se cu lichidul păstrat în urma macerării. Ceaiul obținut, este cel mai bun antidot împotriva insomniilor.
Mariana BORLOVEANU