Fiziopatologia IBS (sindromul de colon iritabil) este cel mai probabil multifactorială care implică hipersensibilitate viscerală, motilitate intestinală anormală, microbiota intestinală, inflamație și tulburări imune, factori genetici, manipulare anormală a gazelor, factori psihosociali, infecții intestinale, sistem nervos central și serotonină.
Tratamentul farmacologic al IBS variază de la antidepresive, inclusiv antidepresive triciclice și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, la antispastice, antagoniști ai receptorului 5-hidroxitriptamină-3 (5-HT3), agoniști 5-HT4, antibiotice, probiotice și melatonină. Dar implicarea a numeroși factori în fiziopatologie și un efect placebo foarte semnificativ fac ca terapia acestei boli să fie mai complexă. Datorită rezultatelor dezamăgitoare cu tratamentele convenționale IBS, medicamentele complementare și alternative devin opțiuni atractive pentru mulți pacienți.
Sindromul colonului iritabil este adesea denumit colon spastic, nervos sau iritabil.
Pe baza simptomelor spastice implicate, majoritatea specialiştilor recomandă abordări prin plante spasmolitice, cum este menta, dar şi plante tonice sedative și nervine precum valeriana (Valeriana officinalis) și, pentru depresie, sunătoarea (Hypericum perforatum).
Utilizarea Valerianae officinalis radix în fitoterapia modernă ca antispasmodic şi tonic sedativ datează dinainte de 1800. Hahnemann (1793-1799) descrie planta în „Apothekerlexikon” ca eficientă în crampe, Chamisso (1781-1831) descrie rădăcina de valeriană ca antispastică și ca întăritoare, Vietz (1800) o recomandă pentru toate bolile spasmodice și convulsive, iar Hager (1873/74) se referă la utilizarea rădăcinii de valeriană pentru crampe, Dragendorff (1967 - reeditare din 1898) o descrie şi el ca fiind antispastică, ca remedium nervinum, iar Madau
s (1976 - reeditare din 1938) recomandă utilizarea rădăcinii uscate sub formă de clismă împotriva crampelor din abdomenul inferior.
Datele preclinice privind extractele de valeriană sugerează proprietățile GABAergice ale acestor
extracte. În ansamblu, rezultatele acestor studii indică atât un efect sedativ, cât și un efect anxiolitic, posibil mediat de diferiți constituenți ai plantei acţionând sinergic, care contribuie la îmbunătățirea stării nervoase.
Pentru utilizarea clinică a rădăcinii de valeriană, există un corp substanțial de dovezi generale disponibile din manuale, rapoarte de expertiză etc., ea fiind, de asemenea, folosită de secole în multe țări. Dovezile suplimentare rezultă din mai multe studii clinice care susţin ameliorarea tensiunii nervoase.
Având în vedere toate acestea, în formularea produsului Colon Sănătos, valeriana este un ingredient activ atât pe componenta spastică cât şi pe componenta emoţională a sindromului colonului iritabil.
