Copaiba
Această plantă se găsește pe scară largă în toată America de Sud, inclusiv în Amazon. Rășina de copaiba se acumulează în trunchiul copacului. Un singur copac poate produce până la 40 de litri de rășină pe an, ceea ce îl face o resursă durabilă a pădurilor tropicale, arborii nefiind tăiați și pădurea nefiind afectată. Uleiul esențial de copaiba se obține din răsina copacului prin distilare cu vapori de apă și conține, în principal, β-cariofilen.
În folclor, triburile indigene folosesc rășina Copaiba local pentru vindecarea rănilor, pentru a opri sângerarea, pentru răni și psoriazis. În medicina braziliană bazată pe plante, rășina este folosită ca antiseptic, antiinflamator și expectorant puternic pentru aparatul respirator.
Studiile au condus la susținerea efectelor tradiționale, și anume: au demonstrat că uleiul esențial de copaiba are efect antiinflamator și analgezic puternic.
A fost evaluată acțiunea antiinflamatoare topică a oleorezinei de copaiba la șobolani, cu ajutorul testului edemului plantar indus de caragenan și testului granulomului, iar la șoareci cu ajutorul testului dermatitei indusă de uleiul de croton. Potrivit rezultatelor oleorezina de copaiba a inhibat edemul cu 18% și granulomul cu 42%, cel de-al doilea rezultat fiind similar cu cel obținut cu dexametazona. Dozele topice de 517 mg/kg, 1,035 mg/kg și 1,802 mg/kg oleorezină, au determinat reducerea edemului cu 52%, 58% și respectiv 62%, iar în contextul testului contorsiunii au inhibat durerea cu 48%, 56%, respectiv 65%.
Datorită efectelor antiinflamatoare puternice se folosește în afecțiunile bronhopulmonare catarale.
Acest ulei se regăsește într-o formulă sinergică naturală, Biosept forte, capsule moi, alături de încă 7 uleiuri esențiale și un extract, cu efecte antivirale și antiinflamatoare puternice. Produsul este recomandat pacienţilor cu infecții respiratorii de natură virală
Bibliografie
Carvalho JC, Cascon V, Possebon LS, Morimoto MS, Cardoso LG, Kaplan MA, Gilbert B. Topical antiinflammatory and analgesic activities of Copaifera duckei dwyer. Phytother Res. 2005, 19(11):946-50.
