Tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur şi este considerată normală atunci când valoarea sistolică (sângele este împins de inimă spre corp) este mai mică de 135 mm Hg, iar cea diastolică (sângele revine la inimă) mai mică de 85 mm Hg.
Reducerea valorilor tensiunii arteriale se face prin trei mecanisme combinate:
- hipotensor, prin efect vasodilatator coronarian şi periferic, cardiotonic, calmant, sedativ asupra sistemului nervos simpatic;
- diuretic, prin eliminarea apei în exces;
- hipocolesterolemiant (reducerea nivelului de colesterol din sânge), ştiut fiind riscul pe care îl reprezintă valorile crescute ale colesterolului în apariţia aterosclerozei, accidentelor vasculare cerebrale, infarctului miocardic.
Controlul periodic este foarte important, deoarece hipertensiunea se corelează în mod direct cu creşterea riscului de angină pectorală şi infarct miocardic, accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă congestivă.
Tratamentul de fond al bolnavului hipertensiv poate fi asigurat de medicaţia naturală, cel puţin în primii ani ai evoluţiei bolii. Când nu se mai obţine răspuns terapeutic prin remedii naturiste, se poate asocia medicaţie alopată.
Plantele medicinale acţionează asupra pârghiilor de reglare a tensiunii arteriale, prin mai multe mecanisme: dilatarea arterelor coronariene şi periferice (păducel, saschiu, vâsc, talpa-gâştei, măslin, traista-ciobanului), acţiunea calmantă asupra sistemului nervos vegetativ (păducel, talpa-gâştei, vâsc), acţiunea diuretică, de reducere a volumului circulant vascular prin stimularea eliminării de apă (talpa-gâştei, mesteacăn, troscot, pir, saschiu, sulfină), reducerea valorilor colesterolului şi prevenirea aterosclerozei (saschiu, păducel, măslin, rostopască, păpădie).
Diureticele constituie una dintre cele mai valoroase clase de medicamente hipertensive. Ele reduc masa ventriculară stângă, similar cu alte clase de hipertensive.
Există contraindicaţii ale utilizării în cantităţi mari ale diureticelor la bolnavii cu gută şi există efecte nedorite, cum ar fi sărăcirea organismului în potasiu, scăderea toleranţei la glucoză, aritmia extrasistolică ventriculară şi impotenţa. De aceea, utilizarea plantelor în locul diureticelor de sinteză este binevenită. Acţiunea lor este blândă şi foarte bine tolerată de către organism.
Tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu un nivel crescut al colesterolului (peste 200 mg/dl) se poate realiza cu ajutorul Capsulelor Colesterol si Ceaiul Colesterol
Capsulele Colesterol au în compoziţie rostopască, păpădie, frunze de pătlagină, extract de frunze de măslin şi extract de frunze de anghinare. Acestea pot fi luate câte două, de trei ori pe zi, timp de 2-3 luni. Asocierea lor cu ceaiul medicinal omonim dă rezultate și mai bune.
În primii ani de boală hipertensivă se poate asigura un tratament eficient cu ajutorul acestor produse, evaluate clinic și fără efecte adverse.
