Posted on Leave a comment

Tincturi pe placul inimii

Fiecare plantă medicinală e “specializată”, ca un medicament în toată regula, pe câte o afecţiune sau mai multe. Anghinarea și păpădia sunt recomandate pentru afecţiuni ale ficatului, scad colesterolul, usturoiul sau păducelul normalizează tensiunea. Toate sunt pe placul inimii, fie că le foloseşti sub formă de ceai, pulbere, tinctură sau în stare proaspătă. Tinctura este forma cea mai bună de administrare datorită concentratiei, iar substanţele benefice sunt mai rapid asimilate. Iată mai jos 5 tincturi care scad tensiunea şi colesterolul.

Tinctura de păducel are calităţi terapeutice uimitoare, păducelul fiind numit, pe bună dreptate, “planta inimii” sau “planta tinereţii veşnice”. Are proprietăţi vasodilatatoare, antisudorifice, hipotensoare, calmante, reduce riscul de degenerare a vaselor de sânge, fiind indicată în caz de hipertensiune, ateroscleroză, angină pectorală, insuficienţă cardiacă şi tulburări de ritm pe fond nervos. Se administrează o linguriţă de trei ori pe zi, diluată în apă, înainte de masă.

Tinctura de usturoi dilată pereţii vaselor de sânge şi, astfel, scade tensiunea, are acţiune diuretică şi previne accidentele vasculare graţie unei substanţe numite alicină. Usturoiul în sine creşte imunitatea şi elimină toxinele din sânge şi scade nivelul colesterolului. Doza recomandată este de 15-20 de picături de tinctură pe zi, diluate în apă.

Tinctura de vâsc este recomandată şi în caz de hipotensiune, şi în hipertensiune, şi în tulburări de ritm. Practic, ea normalizează tensiunea şi previne bolile de inimă.

Tinctura de păpădie. Se foloseşte în special în curele de detoxifiere pentru că are proprietăți depurative, laxative, diuretice, curăță organismul de deșeuri și, astfel, împiedică trecerea colesterolului în sânge.

Tinctura de anghinare. Anghinarea este o plantă medicinală bună pentru ficat şi care scade colesterolul. Tinctura ajută la metabolizarea grăsimilor în general, a glucidelor și a colesterolului, împiedicând depunerea pe vasele de sânge.

Recomandarea Fares: tinctură Colesterol

Posted on Leave a comment

Tensiunea se normalizează cu produse din plante

Hipertensiunea este una din bolile cele mai frecvente din epoca modernă. Ea este provocată sau accentuată de doi principali factori: stresul și alimentația. Dacă de stres nu ne putem feri, alimentația  este mai ușor de controlat cu un minim de voință.

Astfel, dușmanii de moarte ai hipertensivului sunt grăsimile, sarea, alcoolul, dar și țigările, ca să-i numim doar pe cei cu care ne putem lupta. De factorii ereditari însă nu putem scăpa, astfel încât este bine să ne pregătim din tinerețe pentru lupta ce va începe mai târziu, dacă știm că avem o predispoziție în familie către hipertensiune.

Cel mai ușor este să respectăm încă din adolescență principiile arhicunoscute ale unei alimentații sănătoase, dar și un program cotidian care să includă cel puțin 30 de minute de mișcare în aer liber și odihnă suficientă (opt ore de somn pe zi).

De asemena, la îndemâna și fără contraindicații este și tratamentul cu plante al hipertensiunii oferit de Fares Orăștie. Capsulele Tensiune conțin plante cu acțiune dovedită de echilibrare a tensiunii. Astfel, în primii doi trei ani de boală, hipertensiunea poate fi tratată cu aceste capsulele luate câte două, de trei ori pe zi.

Posted on Leave a comment

Tendinţe pe piaţa plantelor medicinale

Pe plan mondial, vânzările de plante medicinale şi suplimente alimentare au avut o creștere constantă de mai mulți ani. De fapt, se estimează că piața internațională a acestora va ajunge până în anul 2015 la 93 de miliarde dolari, conform Global Industry Analysts.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 80% din populaţia lumii apelează la  plante medicinale, pentru diverse probleme de sănătate.

Un rol important în această creştere o au consumatorii, care au dobândit în ultimul timp mai multe cunostinţe despre importanţa fitoterapiei pentru sănătate şi au învăţat să ia decizii cu privire la modul de a gestiona problemele lor de sănătate, folosindu-se de plantele medicinale.

De asemenea, creşterea interesului pentru plante medicinale reflectă preocuparea pentru efectele secundare ale medicamentelor sintetice puternice, precum şi preocuparea multor persoane pentru propria sănătate pe care nu vor s-o lase la dispoziţia unui sistem de sănătate uneori impersonal.

Un alt motiv pentru această creştere o are revenirea la tradiție. Oamenii folosesc plante pentru scopuri medicinale și culinare de mii de ani, când civilizațiile antice din Europa, China, India, Japonia, Orientul Mijlociu și alte regiuni știau deja despre puterea lor de vindecare, și au considerat aceste plante ca o sursă infinită de soluții la problemele lor de sănătate. La fel şi în prezent, oamenii arată un interes tot mai mare pentru soluţii naturale de sănătate, apelând la plantele medicinale.

SUA este cel mai mare consumator de produse naturale, vânzarile de suplimente alimentare crescând cu 5-7% anual. Conform unui raport de piată publicat în SUA, topul celor mai vândute plante medicinale arată astfel:  merișor, Saw Palmetto, soia, usturoi, Gingko biloba,  echinacea, armurariu, Cimicifuga racemosa, sunătoare, ginseng.

La nivel european şi în România, printre cele mai apreciate plante medicinale amintim menta, museţelul, teiul, sunătoarea, gălbenelele, echinacea, lavanda, măceşele, fenicul, plante a căror efect terapeutic a fost demonstrat în urma numeroaselor studii clinice realizate la nivel mondial.

Informându-ne permanent despre plantele medicinale şi despre importanţa lor terapeutică, ne putem îmbunătăţi stilul de viată şi implicit starea de sănătate.

Posted on Leave a comment

Top 5 alimente pentru hipertensiune arterială

 

Tratamentul hipertensiunii arteriale constă în anumite medicamente sau remedii naturale, o anumită dietă specifică,  o viaţă calmă, repaus şi relaxare intermitentă. În dietă se recomandă restricţia consumului de sare, evitarea prânzurilor copioase, a băuturilor alcoolice, a cafelei dar şi recomandarea anumitor alimente. Dintre acestea, la loc de cinste se află următoarele alimente utile în hipertensiunea arterială.

Natura ne oferă alternative lipsite de efecte secundare pentru numeroase afecțiuni printre care se numără și hipertensiunea arterială.

Schinduful este un aliment-medicament foarte eficient pentru scăderea tensiunii arteriale. Se poate pune în supă, terciuri de cereale sau prepara sub formă de ceai. Este un aliment hrănitor care dă un gust aparte mâncărurilor. Se pot face cure de ceai de schinduf din care se beau, de 2-3 ori pe zi, câte 1 cană, timp de 2-3 luni.

Usturoiul este unul din alimentele celebre, cunoscute pentru virtuţile sale deosebite în pentru scăderea tensiunii arteriale, a colesterolului, tonifierea inimii. Reţete străvechi pe bază de usturoi ne-au parvenit atât din Egipt, Orient căt şi medicina tradiţională dacică. Consumul a 1-2 căței de usturoi zdrobiți atunci când valorile tensiunii arteriale sunt crescute au efecte foarte bune atât asupra psihicului cât şi asupra vaselor de sânge şi presiunii sanguine. Când este zdrobit, usturoiul generează hidrogen sulfurat, care ajută fluxul sanguin şi scade presiunea asupra inimii. O variantă de administrare este consumul a 5-6 picături de suc ​​de usturoi amestecate cu 1 linguriţă de miere de două ori pe zi.

Lămâia este una dintre cele mai bune remedii pentru hipertensiune.Conține cantități mari de vitamina B, ajutând astfel la prevenirea insuficienței cardiace.Lămâia are efecte benefice şi asupra colesterolului, calităţii sângelui, pereţilor vaselor de sânge, ținând sub control, astfel, tensiunea arterială. Lămâia.Consumul de suc proaspăt de lămâie dimineața, pe stomacul gol, este foarte bun pentru a preveni apariţia hipertensiunii arteriale. Se poate mixa cu 200ml apă caldă şi 1 linguriţă de miere.

Mierea de albine are multiple efecte benefice asupra întregului aparat cardiovascular.Are un efect calmant asupra vaselor de sânge și ajută la reducerea nivelului tensiune arterială. Se poate consuma împreună cu suc ​​de ghimbir şi polen de 2 ori pe zi.

Țelina ajută la reducerea hormonilor stresului care contractă vasele de sânge, mărind nivelul tensiunii arteriale.Consumul regulat de țelină ajută la îmbunătățirea nivelului tensiunii arteriale. Se poate consuma sub formă de suc proaspăt amestecat cu suc de lămâie, amesecat cu suc de sfeclă roşie sau sub formă de salată, piureuri de legume crude sau supe crude.

Află ce trebuie să eviți pentru a preveni hipertensiunea arterială, aici.

Află care sunt remediile naturale pentru hipertensiunea arterială, aici.

Posted on Leave a comment

Ţine răceala departe de casa ta!

 

Oricât de mult ai vrea să te ţii departe de răceli, nu vei putea reuşi niciodată să te izolezi într-un mediu complet steril şi ferit de virusuri. Dar nu strică să încerci şi să aloci mai multă atenţie curăţeniei din casă.

Nici nu-ţi imaginezi cât de mult eşti expus virusurilor, din clipa în care ieşi din casă. Începând cu butoanele liftului, pe care le apeşi după alţi vecini bolnavi, cu scaunele şi barele din mijloacele de transport în comun, până la clanţele diverselor uşi, tastatura de la birou şi chiar propria geantă, cheile, telefonul mobil. Este important să nu aduci acasă chiar toţi microbii cu care intri în contact. Mai ales dacă ai copii mici. Pentru aceasta, ia în calcul următoarele sfaturi:

–          Foloseşte geluri antibacteriene, şerveţele umede şi spală-te cât mai des pe mâini, în special când ajungi acasă.

–          Nu intra încălţat prin toate camerele, ci descalţă-te la intrare şi pune-ţi pantofii într-un loc ferit. De asemenea, trebuie să te schimbi de hainele cu care ai fost afară înainte de a-ţi lua în braţe copilul.

–          Nu-ţi pune geanta sau plasa de cumpărături pe masă. Gândeşte-te că ele au mai intrat în contact cu tejgheaua de la magazin, cu scaunul din tramvai…

–          Nu uita că cele mai mari surse de microbi de la tine din geantă sunt cheile, portofelul şi telefonul mobil. Acestea ar trebui dezinfectate cel puţin o dată pe săptămână. În casă, principalele surse de microbi sunt clanţele, telecomanda, vasul de toaletă şi cabina de duş, tastatura, frigiderul, covoarele, dar şi salteaua de pat, pe care e bine să o aspiri de fiecare dată când schimbi lenjeria.

–          Nu în ultimul rând, atenţie la musafiri. Mai ales la cei răciţi. Încearcă să răreşti vizitele, în această perioadă, pentru că inclusiv persoanele care nu prezintă simptome de boală pot aduce în casă virusuri gripale.

–          Nu în ultimul rând, trebuie să ştii că a-ţi feri locuinţa de virusuri nu înseamnă să o ţii închisă „ermetic”. E important să aeriseşti şi, ca un remediu naturist pentru purificarea aerului din camere, foloseşte uleiuri esenţiale în lampa de aromaterapie. Cele mai bune în acest sens sunt uleiurile de lavandă şi de cuişoare (antibacteriene, antivirale, antiseptice), de mentă (antiinfecţios, dezodorizant), de cedru (efectele sale purificatoare fac minuni inclusiv când răceala şi tusea s-au instalat), de eucalipt, de pin, de rozmarin (elimină disconfortul respirator).

Posted on Leave a comment

Tensiunea arterială și plantele

Tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur şi este considerată normală atunci când valoarea sistolică (sângele este împins de inimă spre corp) este mai mică de 135 mm Hg, iar cea diastolică (sângele revine la inimă) mai mică de 85 mm Hg.

Reducerea valorilor tensiunii arteriale se face prin trei mecanisme combinate:

– hipotensor, prin efect vasodilatator coronarian şi periferic, cardiotonic, calmant, sedativ asupra sistemului nervos simpatic;

– diuretic, prin eliminarea apei în exces;

– hipocolesterolemiant (reducerea nivelului de colesterol din sânge), ştiut fiind riscul pe care îl reprezintă valorile crescute ale colesterolului în apariţia aterosclerozei, accidentelor vasculare cerebrale, infarctului miocardic.

Controlul periodic este foarte important, deoarece hipertensiunea se corelează în mod direct cu creşterea riscului de angină pectorală şi infarct miocardic, accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă congestivă.

Tratamentul de fond al bolnavului hipertensiv poate fi asigurat de medicaţia naturală, cel puţin în primii ani ai evoluţiei bolii. Când nu se mai obţine răspuns terapeutic prin remedii naturiste, se poate asocia medicaţie alopată.

Plantele medicinale acţionează asupra pârghiilor de reglare a tensiunii arteriale, prin mai multe mecanisme: dilatarea arterelor coronariene şi periferice (păducel, saschiu, vâsc, talpa-gâştei, măslin, traista-ciobanului), acţiunea calmantă asupra sistemului nervos vegetativ (păducel, talpa-gâştei, vâsc), acţiunea diuretică, de reducere a volumului circulant vascular prin stimularea eliminării de apă (talpa-gâştei, mesteacăn, troscot, pir, saschiu, sulfină), reducerea valorilor colesterolului şi prevenirea aterosclerozei (saschiu, păducel, măslin, rostopască, păpădie).

Astfel, în hipertensiunea stadiul I (uşoară), cu valori între 140/80 şi 160/100 mm Hg, se poate face tratament naturist cu Capsule Tensiune (1-2 capsule, de trei ori pe zi) care au în compoziţie: vâsc, talpa-gâştei, saschiu, usturoi şi măslin.

Diureticele constituie una dintre cele mai valoroase clase de medicamente hipertensive. Ele reduc masa ventriculară stângă, similar cu alte clase de hipertensive.

Există contraindicaţii ale utilizării în cantităţi mari ale diureticelor la bolnavii cu gută şi există efecte nedorite, cum ar fi sărăcirea organismului în potasiu, scăderea toleranţei la glucoză, aritmia extrasistolică ventriculară şi impotenţa. De aceea, utilizarea plantelor în locul diureticelor de sinteză este binevenită. Acţiunea lor este blândă şi foarte bine tolerată de către organism. De exemplu, plantele existente în compoziţia Capsulelor Diuretic sunt: traista-ciobanului, mesteacănul, sulfina, troscotul şi pirul.

Tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu un nivel crescut al colesterolului (peste 200 mg/dl) se poate realiza cu ajutorul Tincturii Colesterol, Capsulelor Colesterol şi Ceaiului Colesterol.

Tinctura Colesterol are în compoziţie extracte de frunze de măslin, frunze de anghinare, rostopască, rizomi de ghimbir şi usturoi. Anghinarea are o puternică acţiune de scădere a nivelului colesterolului. Această tinctură se poate administra o perioadă de una-două luni, câte 20-40 de picături, de trei ori pe zi. Tratamentul poate continua cu Capsulele Colesterol, care au în compoziţie rostopască, păpădie, frunze de pătlagină, extract de frunze de măslin şi extract de frunze de anghinare. Capsulele Colesterol pot fi luate câte două, de trei ori pe zi, timp de 2-3 luni. Asocierea lor cu ceaiul medicinal omonim dă rezultate și mai bune.

 

În primii ani de boală hipertensiva se poate asigura un tratament eficient cu ajutorul acestor produse, evaluate clinic și fără efecte adverse.

Posted on Leave a comment

Teiul…arborele de 500 de ani

Tilia cordata Mill.

Tilia platyphyllos Scop.

Tilia tomentosa Moench. (T. argentea) 

 

Teiul este numele comun al unui gen de arbori din familia nalbei, orginar din regiunile temperate din emisfera nordică; multe dintre speciile sale sunt astăzi cultivate în diferite părți ale lumii, atât pentru lemnul lor, cât şi ca arbori ornamentali.

 

Teiul este un arbore mare, care poate trăi mai mult de 500 de ani, de obicei ajungând la 20-40 m înălţime, având diametrul trunchiului mare. Frunzele sale aromate, în formă de inimă sunt, în general, de culoare verde închis pe partea superioară (expusă la lumină) şi mai deschise pe partea inferioară (unele sunt argintii). Florile sale sunt mici, gălbui-verzui, şi cu o aromă foarte plăcută, motiv pentru care sunt utilizate atât în băuturi şi lichioruri, cât şi sub formă de ceai, în scopuri medicinale.

 

Un mit foarte vechi asociat teiului este transformarea Phylirei, o nimfă, într-un arbore de tei. După ce a fost răpită de zeul Saturn şi a dat naştere unui renumit Centaur – Cheiron – a fost devastată, încât a implorat zeii să nu o lase printre muritori. Dorinţa ei a fost îndeplinită şi ea a fost transformată într-un tei.

 

În Europa, multe legende şi superstiţii sunt centrate în jurul acestui arbore. Lemnul de tei a fost folosit pentru sculptarea lucrărilor de artă sacre, iar teiul, care era arborele satului, a jucat un rol important în viaţa europenilor timpurii. Astfel, a fost de la sine înţeles ca teiului să i se atribuie proprietăţi curative speciale. Printre popoarele germanice, teiul a fost un arbore sacru pentru îndrăgostiţi, arborele care aducea fertilitatea şi prosperitatea.

 

În Evul Mediu, oamenii sculptatu imagini ale Fecioarei Maria şi figuri ale sfinţilor în lemn de tei, numindu-l lignum sacrum – lemn sacru.

 

În povestirile populare poloneze, Fecioara Maria se ascundea printre ramurile teilor şi se arăta copiilor.

 

Teiul este un arbore despre care vorbesc autori vechi precum Teofrast, Pliniu, Galenus, proprietăţile sale medicinale fiind menţionate, mai ales în ce priveşte scoarţa sa şi frunzele; florile încep să fie întrebuinţate din Evul Mediu.

 

Pe lângă utilizarea în băuturi şi lichioruri, florile de tei, la care se adaugă și scoarța, au o lungă istorie de utilizare ca plante medicinale. Publicaţiile tradiţionale de profil susţin utilizarea teiului în următoarele afecţiuni: acnee (mai ales la pubertate), afecţiuni hepato-biliare la persoanele nervoase, afecţiuni respiratorii, amigdalite, arterioscleroză, astm, boli de rinichi, bronşite, bufeuri la menopauză, cistite cronice, colici gastro-intestinale, coşmaruri, crize biliare, cuperoză, dureri, dureri de cap, dureri de burtă, dureri musculare asociate răcelilor, eczeme alergice, erupţii cutanate, gastrită, gripă, gută, guturai, hiperexcitabilitate, indigestie la persoanele nervoase, îngrăşare, insomnii, iritabilitate, isterie (crize de nervi), migrenă, nervozitate, nervozitate sau stări de agitaţie la sugari şi copii mici, obezitate, palpitaţii, pleoape umflate sau inflamate, pletoră, psoriazis, răceală, reumatism, riduri, stări de iritabilitate, stări gripale, stări nervoase, surmenaj psihic şi intelectual, tromboză, tulburări specifice menopauzei, tuse, tuse uscată şi iritativă, tuse convulsivă, umflături cauzate de traumatisme, vertij (ameţeli).

 

Tradiţional, ele sunt indicate pentru reducerea simptomelor răcelilor şi pentru calmarea tusei şi iritaţiilor gâtului în răceli şi catarul tractului respirator, dar şi ca nervin pentru reducerea stărilor de nervozitate şi agitaţie. Mai sunt indicate în migrene, stări de isterie, hipertensiune ateriosclerotică, răceli cu stări febrile, şi specific în hipertensiune asociată cu aterioscleroză şi tensiune nervoasă.

 

S-a raportat că, in vitro, florile de tei manifestă activitate antispasmodică urmată de un efect spasmogenic pe duodenul de şobolan. Proprietăţile diaforetice şi antispasmodice declarate ale florilor de tei au fost atribuite acidului p-cumaric şi flavonoidelor. În plus, o parte din acţiuni au fost asociate cu uleiul volatil – efectul diuretic, antispasmodic şi sedativ, care sunt la baza unora din cunoscutele utilizări ale florilor de tei. Este documentată, de asemenea, o activitate antifungică cu arie restrânsă a florilor de tei. În Europa Occidentală, au fost acceptate numai inflorescenţele provenite de la 2 specii – tei pucios (Tilia cordata) şi tei cu frunză mare (Tilia platyphyllos), în timp ce Farmacopeea Română, începând cu ediţia a VIII-a (1965) a oficializat şi florile de tei argintiu (Tilia argentea = T. Tomentosa) ca urmare a cercetărilor efectuate la Facultatea de Farmacie din Cluj-Napoca.

 

Compuşii activi din florile de tei sunt bine documentaţi în prezent de către producătorii de tratamente naturiste, de la ceaiuri și creme la tincturi și uleiuri volatile (numite și uleiuri esențiale). Acestea conţin mucilagii, ulei volatil (farnesol) care imprimă mirosul caracteristic, flavonoide, proantociani, saponine, steroli, vitamina E. Uleiul volatil conferă produsului proprietăţile sedative şi antispasmodice. Proprietăţile hipotensive s-ar datora unei substanţe din grupa colinei.