Infecțiile urinare sunt destul de frecvente în sarcină. Circa 12% dintre viitoarele mămici trec cel puțin o dată printr-un astfel de episod chinuitor, iar asta deoarece mărirea în volum a uterului pune presiune pe vezica urinară, împiedicând golirea ei completă, iar stagnarea urinei creează un mediu propice înmulțirii bacteriilor. O astfel de infecție se tratează cu antibiotice, însă cele de sinteză vin cu multe riscuri și efecte adverse pentru făt. Cel mai eficient și sigur tratament este cu antibiotice naturale, pe bază de plante.
Pentru a trata o infecție urinară, e indicat să se acționeze pe trei planuri:
Se administrează antibiotice. Cele pe bază de uleiuri esențiale sunt cele mai bune antibiotice naturale, însă nu se recomandă în sarcină din cauza posibilelor efecte de stimulare a contracțiilor uterine. Femeilor însărcinate sau celor care alăptează li se recomandă capsule cu pulberi sau extracte din plante medicinale (încapsulate) pe bază de merișor, afine, frunze de măslin, muguri de plop, lichen de piatră, turmeric. Tratamentul se ia pe perioade scurte, de 4-5 zile.
Se consumă multe lichide pentru a spăla căile urinare și a elimina toxinele/bacteriile. Ceaiurile din plante cu acțiune antibiotică, antiseptică, antispastică și antiinflamatoare se pot administra atât la nevoie, cât și preventiv, fără riscul apariției unor complicații. Poți bea ceai de codițe de cireșe, un excelent diuretic și antiinflamator, sau ceai de coada calului, care susține funcția excretorie a rinichilor și tratează cistitele, e antiseptic, cicatrizant, diuretic, remineralizant. Ceaiurile de mușețel și gălbenele sunt panaceu universal, n-au cum să-ți facă rău.
Se stimulează imunitatea organismului prin administrarea de plante bogate în vitamine și minerale. Mănâncă fructe de pădure și bea ceai/suc de merișoare, celebru pentru puterea lui de a trata infecțiile urinare. Este diuretic, antiseptic, are proprietăţi antiinflamatoare, astringente, crește aciditatea urinei, fapt care împiedică dezvoltarea şi înmulţirea bacteriilor care provoacă infecţia. În plus, conține multă vitamina C, care crește imunitatea și ajută organismul să lupte cu infecția. Pe acest principiu, este bine să consumi și alte fructe și legume bogate în vitamina C, precum pătrunjelul, ardeiul gras, kiwi, afinele. Tot pentru întărirea imunității și aport de lichide mai poți bea ceaiuri de echinacea și ghimbir.
Pe lângă toate acestea, se mai pot face spălături externe cu infuzii din plante medicinale (de mușețel, coada șoricelului sau gălbenele, care au proprietăți antiinfamatoare și emoliente). Poți să faci spălături externe și cu apă călduță în care ai pus puțin bicarbonat de sodiu, însă nu prea des, pentru că bicarbonatul usucă pielea.
Cum previi infecțiile urinare în sarcină
Nu amâna nevoia de a merge la toaletă. Urina care stagnează în vezică favorizează înmulțirea bacteriilor.
Spală-te pe mâini și înainte de a merge la toaletă, nu doar după, așa cum face toată lumea. De altfel, pentru sănătatea intimă, e mult mai important să te speli înainte, pentru a nu te atinge în zona intimă cu mâinile murdare de pe clanțe, tastatură, portmoneu, telefon și orice altceva ai mai atins anterior.
Șterge-te din față în spate, nu invers, pentru a nu aduce microorganismele din zona anusului în uretră.
Atenție la toaletele publice! Sunt un focar de mizerie. Nu te așeza niciodată pe colacul vasului de toaletă și ai grijă ce atingi cu mâinile.
Poartă doar lenjerie de bumbac și evit-o pe cea sintetică.
Istoric, oamenii au folosit plante aromatice pentru efectele lor calmante și de influețare a stării de dispoziție, iar cercetările contemporane au susținut aceste practici, demonstrând că uleiurile esențiale oferă un spectru larg de psihoactivitate. Aromaterapia este o metodă simplă, sigură, rentabilă, care poate reduce atât stresul acut, cât și cel cronic. Inhalarea unui ulei esențial relaxant în situații stresante poate ajuta un pacient cu stres acut
Uleiul esențial de cistus întâlnit sub denumirea de labdanum este utilizat în aromaterapie pentru efectul neurotonic, reglator neurovegetativ, antidepresiv și este eficient în distonia neurovegetativă. Are acțiune de restaurare a echilibrului interior: fizic, biologic, imunitar, emoțional și psihologic [1].
Un studiu pilot a analizat efectele inhalării uleiului esențial de bergamot asupra sănătății mintale și dispoziției, măsurate de scala de afectare pozitivă și negativă, într-un centru de tratament pentru sănătate mentală la 57 pacienți. Expunerea timp de 15 minute la ulei esențial de bergamot a condus la instalarea unei stări de dispoziție pozitive ale participanților în comparație cu grupul de control, sugerând astfel faptul că aromaterapia cu ulei de bergamot poate ajuta la optimizarea sănătăţii mentale şi la dobândirea stării de bine [2].
Scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul anxiolitic al uleiului esențial de lemongrass la voluntarii sănătoși expuși unei situații anxiogene. 40 de bărbați au fost incluși în studiu și au inhalat uleiul esențial de lemongrass, în comparație cu alt ulei sau apă distilată și au fost supuși unui model experimental de anxietate. Persoanele expuse la uleiul esențial de lemongrass au prezentat o reducere a stării de anxietate imediat după administrarea tratamentului și s-au recuperat complet în 5 minute, spre deosebire de grupul de control [3].
Aceste uleiuri esențiale, menționate mai sus, se regăsesc în produsul Distonoplant ulei, sub forma de Roll-on cu aplicare ușoară, alături de uleiurile esențiale de lavandă, șerlai, tămâie, vetiver, cedru de Virginia și mușețel roman, recomandat pentru reducerea stărilor de agitație și instalarea stării de calm în situații de stres.
1.Faucon M. Traité d’aromathérapie scientifique et médicale – Les huiles essentielles – Fondements et aides à la prescription. 3e edition. 2017, p444-445.
2.Han X, Gibson J, Eggett DL, Parker TL. Bergamot (Citrus bergamia) Essential Oil Inhalation Improves Positive Feelings in the Waiting Room of a Mental Health Treatment Center: A Pilot Study. Phytother Res. 2017;31(5):812‐816. doi:10.1002/ptr.5806
3.Goes TC, Ursulino FR, Almeida-Souza TH, Alyes PB, Teixeira-Silva F. Effect of Lemongrass Aroma on Experimental Anxiety in Humans. J Altern Complement Med. 2015 Dec;21(12):766-73. doi: 10.1089/acm.2015.0099. Epub 2015 Sep 14.
Medicul arab Avicenna (secolul XI) a lăudat roiniţa pentru întărirea vitalității și eliminarea melancoliei. Mai multe farmacii de plante din trecut au atribuit și ceaiului de roiniţă nu numai efecte benefice generale asupra creierului, ci și îmbunătățiri specifice de memorie (Coghan, 1584; Evelyn, 1699). Boerhaave (1739) recomandă roiniţa ca pe un tratament invigorant pentru tulburările nervoase. În 1938 Madaus confirmă că Melissa are un efect de întărire a nervilor, anti-spasmodic și revigorant, în special asupra creierului şi inimii.
Rapoartele contemporane sugerează că, pe lângă faptul că posedă proprietăți spasmolitice și antibacteriene, roiniţa poate modula o serie de manifestări comportamentale, cu indicații care includ administrarea ca sedativ ușor, în somn tulburat și pentru atenuarea simptomelor tulburărilor nervoase, inclusiv reducerea excitabilității, anxietății și stresului (Kommission E Monograph, 1984; Bisset și Wichtl, 1994).
Din 1991 apar studii publicate, precum cel realizat de Soulimani şi colab., care susţin că proprietățile sedative ale M. officinalis care stau la baza utilizării tradiționale, au fost confirmate pentru doze mici prin scăderea parametrilor comportamentali măsurați. Cu doze mari, s-a obținut o activitate analgezică periferică prin reducerea durerii induse.
Mai departe, după ce într-un studiul anterior a fost demonstrat că un extract comercial de Melissa a dus la creșterea calmului în funcţie de doză, în 2003 Kennedy şi colab. au arătat, într-un alt studiu, că cele mai notabile efecte cognitive și de dispoziție ale administrării roiniţei au fost performanțele îmbunătățite ale memoriei și creșterea „calmului”. Aceste rezultate sugerează că dozele de Melissa officinalis la, sau peste valoarea maximă folosită în studiu (1,6 g), pot îmbunătăți performanțele cognitive și starea de spirit.
Un articol publicat în jurnalul Fitoterapia, în numărul din iunie 2005, arată că atunci când este utilizată în ceaiuri din plante, roiniţa își păstrează proprietățile arătate în medicina tradițională. Astfel, în această formă, roiniţa este considerată o plantă importantă folosită pentru a ajuta spasmele tractului digestiv și în special în distonia neuro-vegetativă.
Mai mult, în 2009, López şi colab. arată că roiniţa manifestă effect neuroprotector datorită activităţii sale antioxidante semnificative.
În 2011 Cases şi colab. au arătat într-un studiu, pentru prima dată, că administrarea cronică de roiniţă ameliorează efectele legate de stres.
Date farmacologice indică faptul că uleiul esențial de roiniţă are proprietăți putative anti-agitație la om.
Un review publicat în 2016 concluzionează că studiile farmacologice moderne au validat multe dintre utilizările tradiționale ale roiniţei. Datele analizate au relevat faptul că roiniţa este o sursă potențială pentru tratamentul unei game largi de afecţiuni, în special anxietatea și unele alte afecțiuni ale SNC.
Mai recent, Haybar H şi colab., în 2018 au arătat că 8 săptămâni de administrare a unui supliment de roiniţă 3 g, poate reduce depresia, anxietatea, stresul și tulburarea de somn la pacienții cu angină cronică iar Heydari şi colab. au demonstrat că Melissa officinalis poate reduce simptomele psihosomatice, tulburarea de somn și anxietatea, depresia și tulburarea funcției sociale la adolescenți.
În dorinţa de a aprofunda mecanismele de acţiune care stau la baza efectelor roiniţei, în 2020, Ghazizadeh și colab. arată că extractul hidro-alcoolic de roiniţă inhibă anxietatea și depresia prin prevenirea stresului oxidativ central și a apoptozei.
LEMON VERBENA
Recent, medicamentele pe bază de plante au fost utilizate pentru tratamentul unei varietăți de afecţiuni, incluzând afecțiuni neuro-comportamentale, datorită siguranței, eficacității, acceptabilității culturale și a efectelor secundare reduse.
Lippia citriodora a fost folosită pe scară largă în industria alimentară și. Frunzele de lemon verbena sunt utilizate în alimente ca agenți aromatizanți, dar au o lungă istorie de utilizare tradițională ca sedativ și pentru tratamentul insomniei în diferite societăți.
Diferite proprietăți benefice ale plantei au fost raportate atât în sistemele de medicină tradițională, cât și în cele moderne. Printre altele, frunzele acestei plante sunt utilizate pentru tratamentul durerilor neuropatice și stomacale, amețelilor, durerilor de cap, ca somnifer, în anemie, migrene (Pascaul și colab., 2001). Mai mult, studiile farmacologice au indicat faptul că frunzele de lemon verbena prezintă proprietăți diferite, inclusiv antioxidante (Lenoir și colab., 2011), antinociceptive și antiinflamatorii (Mehrabizadeh Honarmand et al., 2011).
Conform mai multor investigații, lemon verbena și constituenții săi principali prezintă efecte neuroprotectoare puternice. În studiile recente, s-a dovedit că stresul oxidativ este asociat cu tulburări neuro-comportamentale, cum ar fi anxietatea și depresia (Bouayed et al., 2009).
Rezultatele studiului realizat de Razavi şi colab. în 2017 sugerează că atât extractele etanolice cât și cele apoase de lemon verbena, precum și verbascosidele din compoziţia sa prezintă efecte anxiolitice, sedative și relaxante musculare. Studiul mai afirmă că mecanismul efectelor sedative și anxiolitice ale acestei plante poate fi parțial datorat interacțiunii cu receptorii GABAA.
BUSUIOC
Busuiocul are o tradiţie însemnată de utilizare medicinală.
Lonicerus (1564) prezenta busuiocul, printre altele, ca întăritor al creierului și al inimii, folosindu-l în amețeli și melancolie. Apoi Haller (1755) i-a atribuit o putere de întărire a nervilor, ușor anestezică și de calmare a durerilor. Meyer (1935) numește infuzia de busuioc ca agent calmant pentru afecțiuni nervoase, iar Leclerc o recomandă împotriva spasmelor gastrice care apar în dispepsia de origine nervoasă. Cadéac și Meunier (1889) atribuie uleiului esențial de busuioc proprietatea de a reduce activitatea de inervație cefalorahidiană. Potrivit acestora, acesta trebuia clasificat în categoria uleiurilor esențiale anestezice.
Digital Herbarium and Drog Atlas (Farkas şi colab., 2014) prezintă busuiocul ca fiind utilizat împotriva problemelor cardiace nevrotice.
Încercând să demonstreze în prezent, în mod ştiinţific tradiţia busuiocului, în 2011, Bora şi colab., amintind că busuiocul a fost utilizat în mod tradițional pentru tratamentul anxietății, bolilor cardiovasculare, durerilor de cap, durerii nervoase, ca antispastic și antiinflamator și utilizat într-o varietate de afecțiuni neurodegenerative, arată în studiul realizat de ei un potenţial neuroprotector al acestuia.
Un studiu realizat în 2015 de Rabbani şi colab. mai face un pas în justificarea utilizărilor tradiţionale şi arată potenţialul anxiolitic și sedativ al extractului hidroalcoolic și al uleiului esențial de busuioc. Principalele componente ale uleiului esențial al acestei plante sunt geranialul, neralul, oxidul de cariofilenă și metil cavicolul.
PASSIFLORA
Fiind o specie originară în continentul american, Passiflora a fost introdusă în medicina ştiinţifică în 1839 sau 1840 de Dr. L. Phares, din Mississippi, care, în New Orleans Medical Journal, înregistrează unele studii ale remediului. Medicii americani din secolele XIX-XX considerau că acţiunea plantei se exercită în principal asupra sistemului nervos, remediul găsind o aplicație largă în tulburările spasmodice și ca agent producător de odihnă. Era considerată deosebit de utilă pentru a alina neliniștea și a depăși. S-a dovedit deosebit de utilă în insomnia sugarilor și a bătrânilor. Se preciza că oferă somn celor care muncesc sub efectele grijilor sau suprasolicitării mentale, ameliorează simptomele nervoase cauzate de iritabilitate nervoasă. Se considera că somnul indus de pasiflora este un somn liniștit, odihnitor, iar pacientul se trezește liniștit și reîmprospătat.
Phares (1867) s-a referit mai întâi la efectul analgezic al florii pasiunii. Prima lucrare importantă asupra efectului Passiflorei provine de la Stapleton (1904) care a confirmat efectul sedativ găsit deja de Phares și a avut succes cu planta în tratamentul insomniei.
În manualele de fitoterapie utilizările medicinale tradiționale ale Passiflora incarnata includ utilizarea ca un sedativ în neurastenie, distonie neurovegetativă, insomnie, stări de anxietate, neliniște și tulburări nervoase (Dhawan et al, 2001; Bisset, 1994).
Publicţia Ethnobotony, the leaves of life, a lui Derek Johnson, apărută în 2018, şi care reprezintă o experiență a acestuia de peste trei decenii în predarea, cercetarea și practicarea medicinei naturiste, prezintă indicaţiile passiflorei, printre altele, în anxietate, probleme gastro-intestinale cu origine nervoasă, insomnie, stres, tensiuni nervoase, distonie neurovegetativă, stări de epuizare.
O lucrare ştiinţifică realizată în 2018 şi care oferă o actualizare de 10 ani a unei revizuiri sistematice mai vechi (2007) a medicamentelor pe bază de plante studiate într-o gamă largă de tulburări psihiatrice, inclusiv depresie, anxietate, probleme obsesiv-compulsive, afective sezoniere, bipolare, psihotice, fobice, somatoforme și hiperactivitate cu deficit de atenție, care cuprind atât dovezi farmacologice cât și clinice ale activității psihotrope, a relevat probele clinice pentru 11 plante în 11 tulburări psihiatrice. Astfel, această lucrare a arătat că există dovezi de înaltă calitate pentru utilizarea speciei Passiflora, pe lângă alte 10 plante, aducând încă o dată susţinerea ştiinţifică pentru utilizările sale tradiţionale.
LAVANDA
Florile de lavandă sunt deja un agent nervin încercat și testat de la Paracelsus încoace, lăudat ca remediu calmant al inimii.
Cadéac și Meunier (Contribution a l’étude physiologique de l’essence de lavande, 1890) au arătat că uleiul esenţial de lavandă, în doze terapeutice, acționează ca un calmant, amorțește sensibilitatea, reduce excitabilitatea reflexă , scade ușor temperatura, la fel ca și energia contracțiilor inimii.
Uleiul esenţial de lavandă este şi acum unul dintre uleiurile utilizate frecvent aromaterapie pentru a reduce anxietatea și durerea.
În medicina tradiţională lavanda este în general considerată un nervin ușor care este deosebit de popular folosit în migrene. Este prescrisă pentru neurastenie, vertij, palpitații nervoase, excitare nervoasă generală, isterie, convulsii, leșin și insomnie.
Lavanda este folosită în fitoterapie ca sedativ, narcotic, antiinflamator și antidepresiv (Khalil și colab., 2019). Linaloolul și linalool acetatul din lavandă stimulează sistemul parasimpatic, provocând efecte sedative și narcotice (Karadag și colab., 2017). Aroma de lavandă stimulează de asemenea undele alfa în creier (Afriani și Rahmawati, 2019). Studiile au a arătat că efectul uleiului de lavandă sub formă de aromaterapie pe anxietate este similar cu efectele medicamentelor anti-anxietate. Clorodiazepoxidul a fost comparat cu uleiul de lavandă și s-a constatat că ambele au efecte similare în anxietate. Într-un alt studiu, efectul uleiului de lavandă asupra anxietăţii a fost comparat cu lorazepamul și s-a constatat că uleiul de lavandă era mai eficient decât lorazepamul (Fernandez și colab., 2018).
Studiile au mai arătat efectul pozitiv al uleiului de lavandă asupra anxietății cauzate de naștere (Mirzaei și colab., 2015, Tafazoli și colab., 2011), intervenţii chirurgicale (Braden și colab., 2009), stomatologice (Lehrner și olab., 2005, Zabirunnisa și colab., 2014), chirurgia sânului (Beyliklioğlu și Arslan, 2019) și sternotomie (Khalil și colab., 2019).
Rezultatele celui mai recent studiu asupra efectelor lavandei au arătat că biopsia măduvei osoase este asociată cu anxietatea, iar mirosul aromelor de lavandă este eficient în reducerea anxietății la pacienții supuși acestei proceduri. Acest parfum poate fi utilizat de echipa de tratament în clinici de hematologie și oncologie pentru a reduce anxietatea cauzată de biopsia măduvei osoase (Abbaszadeh şi colab. 2020).
În zilele noastre bacteriile au
devenit o problemă medicală deoarece tot mai multe tulpini devin rezistente la antibiotice și în
viitorul apropiat nu vor fi disponibile medicamente eficiente pentru tratarea
acestor infecții. Problema rezistenței a apărut datorită abuzului de
antibiotice. La noi foarte mulți oameni merge la medic și solicită un
antibiotic când suferă de răceală sau gripă, sau şi mai greşit, se autotratează
neştiind că acești compuși antibacterieni sunt inutili în infecţiile
respiratorii virale.
În căutarea unor noi substanţe antibiotice la ora actuală există un interes crescut pentru cerecetarea proprietăților antimicrobiene ale extractelor din plante medicinale şi în special pentru uleiurile esențiale.
Un studiu publicat în anul 2018
în Revista Americană de Cercetări Microbiologice a investigat activitatea antimicrobiană a uleiului
esenţial de Tea tree. Acesta
a fost testat pe zece bacterii patogene: Staphylococcus aureus, Streptococcus
pyogenes, Pseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Aeromonas hydrophila,
Escherichia coli, Streptococcus pneumoniae, Bacillus subtilis, Kleillieliacus
și pneumonia. Eficacitatea sa a fost comparată
cu cea a uleiului esenţial de eucalipt, a uleiului esenţial de Lemongrass și cu cea a antibioticelor
convenționale. După 24 de ore de incubație, uleiul esenţial de Tea tree
a prezentat un efect antibacterian de minim 96,94% împotriva E. coli și de
maxim 100% împotriva a șapte bacterii din zece selectate pentru acest studiu,
în timp ce uleiul de eucalipt şi cel de Lemongrass au avut o activitate mai
redusă, doar asupra a cinci bacterii din zece. Uleiul esenţial de Tea tree
a fost eficient împotriva tuturor bacteriilor testate, în schimb dintre cele
nouă antibiotice selectate doar două au acţionat asupra tuturor celor 10
bacterii luate în studiu. [1]
O serie de alte cercetări vin să
susţină şi ele utilizarea uleiului
esenţial de Tea tree ca antibiotic şi antiviral natural în patologia
infecţioasă, printre care şi în infecţiile respiratorii. [2]
1.Sinthia Kabir Mumu, M. Mahboob Hossain. Antimicrobial
Activity of Tea Tree oil against Pathogenic Bacteria and Comparison of Its
Effectiveness with Eucalyptus Oil, Lemongrass Oil and Conventional Antibiotics.
American Journal of Microbiological Research, 2018, Vol. 6, No. 3, 73-78
2. Carson CF, Hammer KA, Riley TV. Melaleuca alternifolia (Tea Tree)
Oil: a Review of Antimicrobial and Other Medicinal Properties. Clinical Microbiology Reviews.
2006;19(1):50-62. doi:10.1128/CMR.19.1.50-62.2006.
Sistemele medicinale tradiționale bazate pe utilizarea de remedii din de plante joacă încă un rol important în sistemul de îngrijire a sănătății. În ultimele decenii, plantele medicinale au obținut o acceptare mai largă datorită percepției că ele sunt produse naturale şi au efecte secundare mai reduse și o eficacitate îmbunătățită faţă de omologii lor sintetici. Farmacologic, diverse produse pe bază de plante au activități bactericide, virucide, fungicide, dar ele manifestă multe alte activități printre care acţiune antiinflamatoare, antimicrobiană, spasmolitică, sedativă, analgezică, anestezică local etc. [1]
Cuișoarele sunt mugurii florali uscaţi colectaţi de la specia Syzygium aromaticum, aparținând familiei Myrtaceae, şi care este indigenă în insulele Maluku din Indonezia, dar recent a fost cultivată în diferite zone din întreaga lume.
Uleiul esenţial de cuişoare era deja obținut în secolul al XV-lea, iar în secolul al XIX-lea a fost identificat în el eugenolul. În prezent, au fost identificate aproximativ 100 componente biochimice ale acestui ulei esenţial. Componenta dominantă a uleiului esenţial din cuişoare este eugenolul, al cărui conținut poate urca până la 95%.
Problemele de rezistență la agenții patogeni, precum și reziduurile toxice ale majorităţii medicamentelor antimicrobiene disponibile în comerț slăbesc mult abordările curative și de protecție eficiente [2,3,4]. Prin urmare, este clar că dezvoltarea de noi și eficiente opțiuni de tratament antimicrobian este vitală pentru îmbunătățirea tratamentului și controlului bolilor. Cuişoarele constituie un remediu binecunoscut și semnificativ, datorită eficacității farmacologice largi [5]. Han și Parker [2] au dezvăluit activitățile antivirale, antimicrobiene, antifungice, anticanceroase, antioxidante și antiinflamatorii ale uleiului esenţial de cuişoare și ale principalul său component activ, eugenolul.
S-a dovedit că compușii din uleiul esenţial de cuişoare pot distruge peretele și membrana celulară a microorganismelor, pot trece prin membrane citoplasmatice sau intră în celule și apoi inhibă sinteza corespunzătoare de ADN și proteine [6].
Farmacologic, a fost examinată activitatea cuişoarelor asupra unor paraziți și microorganisme patogene diverse, incluzând bacterii patogene, Plasmodium, Babesia, paraziți Theileria, Herpes simplex și virusurile hepatitei C. Mai multe rapoarte au documentat activitatea antiseptică, antiinflamatoare, antivirală, antifungică și antibacteriană a eugenolului împotriva mai multor bacterii patogene, inclusiv Stafilococcus epidermidis și S. aureus rezistente la meticilină. Mai mult, eugenolul a arătat o potențială eficacitate letală împotriva înmulțirii diferiților paraziți, inclusiv Giardia lamblia, Fasciola gigantica, Haemonchus contortus și Schistosoma mansoni. [1]
În alte studii ştiinţifice s-a arătat că uleiul esenţial de cuişoare a prezentat o activitate bacteriostatică puternică la concentrații de 0,03–0,05% și activitate bactericidă la concentrații de 0,04–0,1% faţă de microorganisme precum S. aureus, L. monocytogenes, S. enteritidis, C. jejuni și E. coli. Activitatea sa antibacteriană s-a manifestat, de asemenea, şi în cazul Yersiniaenterocolitica și a 5 tulpini de Salmonella enteritidis izolate în spital. Uleiul esenţial de cuişoare a fost puțin mai slab decât scorțișoara EO în raport cu tulpinile de bacterii care atacau sistemul respirator uman, precum K. pneumoniae, Haemophilus influenzae, Streptococcus agalactiae și S. Pyogenes, dar a fost cel mai activ pe 9 tulpini de bacterii Gram-pozitive, 4 bacterii Gram-negative și 7 tulpini de mucegai. Schmidt și colab. (2007) au efectuat un studiu în care uleiul esenţial de cuișoare bogat în eugenol a fost activ împotriva a 38 de tulpini de Candida albicans. [7]
Uleiul esențial de cuișoare se găsește în produsul 100% natural, capsule moi Biomicin și Biomicin forte, dedicate persoanelor cu infecții respiratorii bacteriene.
[1] Gaber El-Saber Batiha et al.. 2020, Syzygium aromaticum L. (Myrtaceae): Traditional Uses, Bioactive Chemical Constituents, Pharmacological and Toxicological Activities, Biomolecules. 2020 Jan 30;10(2). pii: E202. doi: 10.3390/biom10020202. PMID:32019140. PMCID: PMC7072209
[2] Han X., Parker T.L. Anti-inflammatory activity of clove (Eugenia caryophyllata) essential oil in human dermal fibroblasts. Pharm. Biol. 2017;55:1619–1622. doi: 10.1080/13880209.2017.1314513. [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
[3] Pappas P.G., Alexander B.D., Andes D.R., Hadley S., Kauffman C.A., Freifeld A., Anaissie E.J., Brumble L.M., Herwaldt L., Ito J., et al. Invasive fungal infections among organ transplant recipients: results of the Transplant-Associated Infection Surveillance Network (TRANSNET) Clin. Infect. Dis. 2010;50:1101–1111. doi: 10.1086/651262. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
[4] Rapp R.P. Changing strategies for the management of invasive fungal infections. Pharmacotherapy. 2004;24:4S–28S. doi: 10.1592/phco.24.3.4S.33151. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
[5] Bouchentouf S., Said G., Noureddine M., Hocine A., Angelika B.A. A note study on antidiabetic effect of main molecules contained in clove using molecular modeling interactions with DPP-4 enzyme. Int. J. Comput. Theor. Chem. 2017;5:9–13. [Google Scholar]
[6] Cui H., Zhang C., Li C., Lin L. Antimicrobial mechanism of clove oil on Listeria monocytogenes. Food Control. 2018;94:140–146. doi: 10.1016/j.foodcont.2018.07.007. [CrossRef] [Google Scholar]
Uleiurile esențiale au
proprietăți dovedite împotriva infecțiilor virale, bacteriene și fungice și pot
trata o gamă largă de afecțiuni. Un exemplu de astfel de ulei esențial este tea
tree, considerat a fi unul dintre
cele mai neiritante uleiuri antiseptice. Este utilizat în special în cosmetică
pentru acțiunea antimicrobiană asupra pielii; conține în principal
terpinen-4-ol, component majoritar cu acțiune antivirală.
Studiile au cercetat efectul antiviral al uleiului esențial de tea tree și mecanismul de acțiune asupra virusului gripal A subtipul H1N1. Rezultatele studiului au arătat că replicarea virală a fost inhibată în mod semnificativ la adăugarea uleiului esențial în termen de 2h de la infecție, ceea ce indică o interferență cu o etapă timpurie a ciclului de replicare al virusului gripal. Astfel, uleiul esențial de tea tree este eficient împotriva infecției gripale.
Un alt ulei esențial cu proprietăți antimicrobiene puternice este cel de scorțișoară, acesta conține aldehida cinamică. S-a investigat efectul acestui component natural asupra virususului gripal A in vitro și in vivo la șoarecii infectați. S-a demonstrat că aldehida cinamică acționează împotriva virusului, și anume inhibă sinteza de proteine. La șoarecii infectați cu virusul gripal, administrarea uleiului esențial a condus la creșterea ratei de supraviețuire până la 100%, față de 20% rata de supraviețuire a șoarecilor infectați, fără tratament. Acest studiu susține indicația uleiului esențial de scorțișoare în infecțiile respiratorii acute.
Aceste ingrediente le regăsim împreună în gelul de mâini Biosept, cu rol antiseptic și igienizant al mâinilor.
Garozzo A,
Timpanaro R, Stivala A, Bisignano G, Castro A. Activity of Melaleuca alternifolia
(tea tree) oil on Influenza virus A/PR/8: study on the mechanism of action. Antiviral Res. 2011;89(1):83–88.
doi:10.1016/j.antiviral.2010.11.010
Hayashi K,
Imanishi N, Kashiwayama Y, et al. Inhibitory effect of cinnamaldehyde, derived
from Cinnamomi cortex, on the growth of influenza A/PR/8 virus in vitro and in
vivo. Antiviral Res. 2007;74(1):1‐8.
doi:10.1016/j.antiviral.2007.01.003
Grija la igienă a devenit, în aceste vremuri,
la fel de importantă ca toate celelalte lucruri pe care le facem pentru
sănătatea noastră: mâncăm corect și echilibrat, ne hidratăm, facem sport,
dormim, ne facem analize de rutină. Da, igiena este esențială căci previne
contaminarea cu virusuri și bacterii. Care sunt căile de contaminare? Prin aer
și prin atingerea suprafețelor murdare, apoi ducerea mâinilor la nas, ochi și
gură. Mâinile, obiectele pe care le folosim și aerul din încăperi pot fi
purificate cu ajutorul uleiurilor esențiale.
Știm despre uleiurile esențiale că se folosesc
în aromaterapie, că sunt remediu de bază în inhalații, că se folosesc atât
intern, cât și extern și că tratează o paletă largă de afecțiuni. Sunt celebre
pentru efectului lor antiviral, antibacterian, antibiotic natural. Tocmai de
aceea, medicii și cercetătorii au considerat că putem apela la uleiurile
esențiale pentru o mulțime de alte nevoi. Din ele putem prepara un senzațional
dezinfectant pentru mâini, apă de gură, soluție pentru igienizarea suprafețelor
sau pentru purificarea aerului din încăpere.
Cum
prepari un dezinfectant natural de mâini
Amestecă, în proporții egale, ulei de scorțișoară,
de oregano, de lămâie și de mentă, într-o bază de ulei de cocos. Vei obține o
soluție antibacteriană naturală, frumos mirositoare. Spre deosebire de gelurile
dezinfectante din comerț, care atacă pielea atunci când sunt folosite în exces,
soluția naturală hidratează mâinile și nu are contraindicații. Există geluri
naturale gata preparate prin combinarea mai multor uleiuri
esențiale, în bază de glicerină și aloe vera.
Uleiurile
esențiale dezinfectează suprafețele
Curățarea suprafețelor pe care le atingem este
la fel de importantă ca spălatul pe mâini. Studiile arată volanul mașinii este
de 9 ori mai murdar decât colacul vasului de toaletă, peste 90% din telefoanele
mobile sunt pline de microbi, la fel și cheile, portofelul, cardul sau
tastatura calculatorului. Aceste suprafețe trebuie frecvent igienizate, iar
cele mai bune soluții sunt cele naturale, pe bază de uleiuri esențiale. Cu ele
nu vei da greș. Se pun într-o sticlă cu pulverizator câteva picături de ulei de
cuișoare, de lămâie, de lanvandă, de Ti-tree și de bergamot (poți să-ți faci
propriile combinații), se completează cu puțină apă și cu alcool etilic, se
agită bine, apoi se pulverizează pe mobilă și pe pardoseală. Telefonul,
portofelul, geanta, mânerele ușilor și alte obiecte pe care le folosești zilnic
se curăță cu o lavetă moale înmuiată în această soluție pe bază de uleiuri
esențiale. Astfel de soluții sau spray-uri
purificatoare se găsesc gata preparate, în farmacii și în magazinele
naturiste.
Din
ulei esențial îți poți prepara apă de gură
Când simți nevoia să-ți clătești gura cu ceva
plăcut mirositor, care neutralizează bacteriile, prepară-ți singur cea mai
naturală apă de gură! Amestecă într-un pahar cu apă câteva picături de ulei de
lavandă, de mentă, de eucalipt, de portocale. Soluția se poate pune într-o
sticluță mică pe care o poți purta cu tine în geantă.
Pentru
purificarea aerului din încăperi
O persoană bolnavă care strănută sau tușește
împrăștie în jur, în aer, zeci de mii de particule invizibile de microbi. Aerul
condiționat angrenează și el în aer microbi, acarieni. Aceștia ar putea fi
distruși tot cu ajutorul uleiurilor esențiale. Amestecă lavandă, cuișoare,
mentă, cimbru, busuioc, eucalipt, pin etc. (combină 2-3 uleiuri, în funcție de
ce ai în casă), pune amestecul într-o sticluță cu pulverizator și aplică 6-8
pufuri în aer, în cele 4 colțuri ale camerei. Apoi închide ușa și lasă să
acționeze circa 30 de minute. Uleiurile esențiale se mai pot folosi în lampa de
aromaterapie, având aceleași beneficii: distrug agenţii patogeni,
dezinfectează, calmează, uşurează respiraţia.
Răcești
des și te vindeci greu? Faci infecții urinare repetate, micoze bucale, herpes?
Te simți în permanență obosit? Toate acestea sunt semne că sistemul tău
imunitar este slăbit și că, implicit, ești vulnerabil în fața virusurilor și
bacteriilor. Ia urgent măsuri! Cu doar câteva mici schimbări în stilul tău de
viață, vei putea spune adio bolilor.
Nu te mai stresa! Ușor de zis, dar și de făcut, cu puțin exercițiu și
câteva ajutoare din natură. Există plante care, datorită zecilor de principii
active conținute, reușesc să echilibreze sistemul nervos vegetativ, să
stimuleze funcțiile naturale ale organismului pentru a face față solicitărilor,
mențin starea de calm și îmbunătățesc calitatea somnului. Printre acestea:
vinarița, teiul, șerlai, schinduful, valeriana și passiflora. Se pot consuma
sub formă de ceai sau capsule.
Dormi mai mult. În timpul somnului creşte nivelul de globule albe,
care au rol imunologic. Un organism obosit nu va avea putere să lupte cu
bacteriile şi virusurile care îl atacă, tu te vei simţi slăbit, vulnerabil,
fără energie. Fă-ți un program de somn, cu ore stricte de culcare și de
trezire, și nu te abate de la el.
Evită alcoolul, fast-food-ul, dulciurile și alimentele intens
procesate, care aduc în corpul tău numai chimicale. În schimb, obișnuiește-te
să consumi cât mai multe fructe și legume bogate în antioxidanți și vitamine
(în special din gama B, C, A, E). Introdu în alimentație uleiurile presate la
rece, peștele, fructele oleaginoase, cerealele integrale, iaurturile și
produsele stupului.
Fă sport. Şi, de preferat, în aer liber. În timpul mişcării, se
îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, iar celulele din corp se oxigenează mai
bine. Chiar şi o simplă plimbare prin parc creşte nivelul de endorfine,
responsabile cu starea de bine.
Apelează periodic la suplimente nutritive imunostimulatoare, care se găsesc în
magazinele naturiste sub formă de ceaiuri medicinale, tincturi, siropuri și
uleiuri esențiale. Nu trebuie neapărat să faci o cură, dacă nu-ți dorești sau
nu ai răbdare. Poți doar să le ai în casă și, dacă în fiecare zi consumi câte
ceva bun și sănătos, în timp se va vedea diferența.
Mulți
fumători tușesc permanent și nu se îngrijorează. Cred că tusea lor e o
consecință normală a fumatului. Dar e normal să tușești pe termen lung? Știi
care sunt efectele și riscurile?
De ce apare tusea
Tusea
este adesea asociată cu răceala și gripa. Nu și în cazul fumătorilor. Tusea
lor nu are neapărat legătură cu vreo infecție respiratorie, ci poate fi o
consecință directă a fumului asupra gâtului și plămânilor. Explicația este
aceea că, atunci când fumezi, aduci în corp substanțe toxice, iritante, care
afectează în primul rând căile respiratorii. Organismul se
simte atacat și pompează în zona afectată mai mult sânge, care transportă
substanțe menite să lupte cu invadatorii. Țesuturile pline de sânge, însă, se
inflamează, iar canalele pe care circulă aerul de îngustează. Inflamația
produce mucus care, din cauza congestiei, rămâne blocat. El trebuie eliminat
prin expectorație și aici intervine tusea.
E periculoasă?
Conform
studiilor, un fumător din șapte se confruntă cu această problemă. Din păcate,
mulți o consideră normală, ca o consecință a viciului lor, și nu iau măsuri, nu
își fac investigații. Potrivit prof. dr. Teodor Horvat, medic primar chirurgie
toracică, citat de jurnalul.ro, foarte frecventă este tusea de dimineață,
numită tuse tabagică. Ea curăță bronhiile după o noapte în care se adună
secreții. Tusea aceasta cu expectorații e un simptom îngrijorător, înseamnă că
bronhiile sunt dilatate și acolo băltesc secreții.
În
plus, atunci când mucusul în exces rămâne blocat în plămâni, bacteriile se
înmulțesc și cauzează infecții. Dacă nu iei măsuri și nu rărești țigările, poți
provoca daune la nivelul plămânilor, îți vei slăbi sistemul imunitar și vei
dezvolta complicații chiar și după o răceală banală. Dacă tusea de dimineață se
continuă și pe parcursul zilei, este semnalul de alarmă din partea unei afecțiuni
care se instalează încet și sigur. Medicii avertizează că poate fi vorba chiar despre
cancer pulmonar, maladie care curmă anual viața a circa 30.000 de români.
Tusea,
fumatul și răceala au, totuși, legătură între ele – fumătorii sunt mai
predispuși îmbolnăvirii. Asta deoarece fumul de țigară scade imunitatea, usucă
gâtul, inflamează
sinusurile, distruge cilii din fosele nazale, acei perişori responsabili de
curăţarea căilor respiratorii de germeni şi virusuri. Astfel, fumătorii răcesc
mai des și se vindecă mai greu.
Ce e de făcut
Nu
îți vom spune să te lași de fumat. Este o decizie pe care doar tu o poți lua.
Îți recomandăm doar să-ți protejezi mai atent gâtul cu
remedii emoliente, antiinflamatoare, cicatrizate și expectorante. Cele mai bune
plante în acest sens sunt: pătlagina, nalba mare, lumânărica, teiul, scaiul
vânăt, mugurii de pin, de plop, cimbrul și cimbrișorul. De asemenea, e necesar
să consumi mai multe fructe, legume, ceaiuri și siropuri bogate în vitamina C
și antioxidanți, care contracarează deteriorarea celulelor provocată de fumul
de țigară. Dacă vrei să reduci numărul ţigărilor, ceaiul de valeriană îţi vine în ajutor. El te linişteşte şi ajută organismul să scape de pofta de
nicotină. Ghimbirul scade, de asemenea, din dorinţa de a fuma, dacă ronţăi o
bucăţică proaspătă. Ceaiurile de pedicuţă şi de eucalipt scad și ele dependenţa de tutun.
Cimbrul este una din
cele mai cunoscute plante folosite în gastronomie, dar şi în fitoterapie
datorită numeroaselor acţiuni benefice pentru sănătatea omului. În scop
terapeutic se utilizează partea aeriană înflorită de la Thymus vulgaris,
dar şi uleiul volatil, bogat în fenoli (timol, carvacrol) cu proprietăţi antimicrobiene
puternice şi antitusiv-expectorante, fiind recomandat în afecţiuni ale
tractului respirator.
Un studiu a analizat efectul antiviral asupra virusului gripal Influenza H1N1 al mai multor uleiuri esențiale printre care și cel de cimbru. Rezultatele au arătat că uleiul esențial de cimbru, alături de cel de scorțișoară și bergamot au inactivat virusul în procent de 100% la o concentrație mică de < 3.1 µL/mL, fără a produce efecte negative asupra celulelor infectate, sugerând că aceste uleiuri pot fi folosite cu succes la persoanele care suferă de gripă sau alte afecțiuni respiratorii [1].
S-a studiat și efectul uleiului esențial de cimbru asupra imunității animalelor și asupra integrității mucoasei intestinale. Cimbrul a produs scăderea markerului pentru stresul oxidativ (malondialdehida) la nivel duodenal, creșterea imunoglobulinei A – anticorp cu rol în funcția imunitară – în mucoasa duodenală, a stimulat activitatea fagocitară în sânge și a îmbunătățit integritatea barierei intestinale. Toate aceste activități demonstrează că uleiul esențial de cimbru are rol important în susținerea funcției imunitare și în îmbunătățirea sănătății intestinale, locul unde este stimulată imunitatea [2].
Intr-un studiu, 154 copii cu vârsta cuprinsă între 2 luni și 14 ani cu catarh bronșic sau bronșita au fost tratati zilnic cu 15-30 ml de sirop de cimbru, conținând 97,6 mg de extract lichid de cimbru (2 – 2,5: 1) per ml, pentru o perioadă de 7-14 zile (în medie 7,9 zile); 46 de pacienți nu au primit nici o co-administrare. Rezultatele au arătat că în comparativ cu începutul tratamentului ameliorarea intensității tusei a fost raportată la 93,5% dintre pacienți, astfel cimbru și-a demonstrat acțiunea antitusiv-expectorantă [3].
Cimbrul, ca atare, sau uleiul esențial, îl regăsim în mai multe produse sub forma de sirop, capsule moi, comprimate, tinctura, loțiune recomandate pentru afecțiuni respiratorii de diverse etiologii.
1.Vimalanathan S,
Hudson J. Anti-influenza virus activity of essential oils and vapors. American
Journal of Essential Oils and Natural Products 2014; 2 (1): 47-53
2.PLACHA I, J.
TAKACOVA, M. RYZNER, K. COBANOVA, A. LAUKOVA, V. STROMPFOVA, K. VENGLOVSKA, S.
FAIX. Effect of thyme essential oil and selenium on intestine integrity and
antioxidant status of broilers. British Poultry Science, 2014 Vol. 55, No. 1,
105–114.
Orice
femeie aflata in premenopauza sau menopauza, este interesata de modalitati
pentru ameliorarea simptomelor neplacute, dar vrea sa obtina acest lucru fara
efecte secundare.
Vom
prezenta cateva plante medicinale si tratamente naturiste care pot fi de ajutor
acum.
Ce
este menopauza
Pe
masura ce femeile se apropie de 40 sau 50 de ani, incep sa apara simptome
ciudate, neplacute, precum bufeurile, schimbarile de dispozitie,
iritabilitatea, durerile articulare, tulburarile de somn si chiar probleme
variate de sanatate. In urma controalelor, medicii s-ar putea sa spuna ca toate
acestea sunt simptomele menopauzei, nefiind vorba despre o boala, ci doar
despre o conditie naturala normala prin care trec toate femeile.
Optiuni
de tratament ale simptomelor menopauzei
Una
dintre metodele de tratament ale simptomelor menopauzei o reprezinta tratamenul
hormonal, insa acesta poate avea numeroase efecte secundare. Din fericire,
exista si o adoua optiune, fara efecte secundare si anume o serie de tratamente
naturiste bazate pe plante medicinale.
Tratamente
naturiste pentru menopauza – eficiente si fara efecte secundare
Stim
ca exista multe femei care cauta tratamente naturiste bazate pe plante
medicinale pentru a ameliora si trata simptomele menopauzei. Acest lucru are
sens pentru a se putea bucura in continuare de o viata echilibrata si plina de
armonie si a face fata usor schimbarilor hormonale firesti, care vin o data cu
inaintarea in varsta.
Odata
ce au descoperit tratamentele naturiste potrivite pentru ameliorarea
simptomelor menopauzei, viata multor femei se va imbunatati considerabil.
Astfel, plantele medicinale pot fi un prieten bun pentru femeile care trec prin
aceasta etapa, cu atat mai mult cu cat acestea nu au efecte secundare
neplacute.
Plante
medicinale pentru tratarea simptomelor menopauzei
Oricat
ar fi de neplacute simptomele menopauzei, natura le intinde femeilor o mana de
ajutor valoroasa, venind cu numeroase plante medicinale care trateaza fara
efecte secundare problemele aparute. Eficienta acestora este dovedita clinic,
si multe tratamente naturiste sau suplimente pentru menopauza, contin aceste
plante de interes, precum Dong Quai, Wild Yam, Trifoi Rosu sau Cohosh negru.
planta medicinala Wild Yam
Cum
lucreaza plantele medicinale in tratarea simptomelor menopauzei
Am
vazut ca exista tratamente naturale si plante medicinale valoroase in tratarea
si ameliorarea simptomelor menopauzei. Aceste minuni ale naturii vizeaza cauza
principala a simptomelor si anume nivelurile hormonale dezechilibrate.
Atunci
cand femeile intre in stadiul de peri-menopauza, nivelurile lor hormonale
intregistreaza schimbari bruste si este nevoie de o perioada de timp pana cand
acestea se stabilizeaza la un nivel constant scazut.
Prin
echilibrarea hormonilor, tratamentele naturiste pe baza de plante medicinale si
suplimentela naturale pentru menopauza, pot reduce sau chiar elimina simptomele
menopauzei.
Ce
tratamente naturiste ti se potrivesc
Este
important ca femeile sa aleaga tratamente naturiste care folosesc doar plante
medicinale si ingrediente testate clinic. De asemenea, ingredientele trebuie sa
fie pure, fara contaminare, aditivi sau conservanti. Ultimul lucru de care
femeile au nevoie acum ar fi sa sporesca numarul toxinelor din organism, iar
alegerea unor tratamente naturiste adecvate poate elimina acest risc.
Astfel,
daca femeile doresc o metoda eficienta si fara efecte secundare pentru
ameliorarea simptomelor neplacute ale menopauzei, pot incerca tratamente naturiste
bazate pe plante medicinale.
Durerile
de gat, febra, dificultatile in respiratie si nasul curgator – toate sunt
simptome care pot indica o infectie virala. Spre deosebire de infectiile
bacteriene, infectiile virale nu pot fi tratate cu antibiotice. Din fericire,
exista plante medicinale care ajuta atat la prevenirea afectiunilor virale, accelerand
procesul de vindecare, cat si la starea de bine. Totodata, tratamentele
antivirale naturiste ajuta la intarirea sistemului imunitar, ceea ce este ideal
pentru a face fata usor afectiunilor virale de orice fel.
Boabele
de soc
Boabele
de soc sunt printre cele mai populare antivirale naturale, fiind recomandate
pentru ameliorarea semnelor incipiente ale gripei. Studiile au dovedit ca
extractul de boabe de soc are efect inhibitor usor in primele etape ale
ciclului virusului gripal, cu efecte considerabil mai puternice in faza
post-infectie. Se asemenea, tratamentele antivirale pe baza de piure de boabe
de soc pot reduce substantial simptomele respiratorii superioare. Inca de la
primele simptome, se recomanda administrarea boabelor de soc sub forma de
tinctura sau sirop, aproximativ trei linguri pe zi pentru adulti si trei
lingurite pe zi pentru copiii cu varsta peste 2 ani.
Turmericul
Curcumina,
principalul compus din turmeric, este utilizata in medicina inca din anii 1700.
Aceasta afecteaza capacitatea virusului de a infecta celulele, reducand rata de
replicare a acestuia si impiedicandu-l sa se lege de suprafata celulei. De
asemenea, curcumina are o puternica activitate virala impotriva ma multor
tipuri de virusuri, fiind recomandata in numeroase tratamente antivirale
naturiste. Astfel, curcumina se poate lua ca supliment, sau se poate utiliza
turmericul in mancare.
Uleiul
de oregano
Principala
componenta activa din uleiul de oregano este carvacrolul, un potential
antiviral natural care poate descompune virusii, reducandu-le capacitatea de
a-si infecta gazda. O alta componenta majora a acestei plante medicinale este
timolul, care are proprietati antivirale. Acesta se utilizeaza in tratamentele
antivirale naturiste pentru a reduce activitatea virusului herpesului si pentru
a combate inflamatiile (simptome distinctive ale infectiilor virale).
Menta
Menta
este una din plantele medicinale recunoscuta oficial pentru proprietatile sale
antivirale naturale. Pe langa mentol, care se gaseste in concentratii mari,
menta contine peste 40 de compusi, cum ar fi flavonoidele, polifenolii si
tocoferolii, care pot juca un rol important in tratamentele antivirale naturiste.
Cercetatorii au descoperit ca uleiul de menta poate reduce activitatea virala a
virusului herpesului, dar si a altor virusi.
Usturoiul
Usturoiul
este renumit printre plantele medicinale ca fiind extrem de valoros pentru
intarirea imunitatii. Acesta este folosit de secole in tratamente antivirale
naturiste. Principalul sau compus, alcinina, are numeroase beneficii pentru
sanatate si in activitatea antimicrobiana. Studiile au aratat ca extractul de
usturoi poate fi eficient impotriva mai multor tipuri de virusi, precum gripa
si rinovirusul.
Echinacea
Echinacea
este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale antivirale, fiind o
alegere buna pentru intarirea imunitatii. Extractul de echinacea este folosit
in tratamentele antivirale naturiste pentru a reduce activitatea mai multor
tipuri de virusi, fiind disponibil sub forma de tinctura, tablete sau ceai.
Ghimbirul
Ghimbirul
are numerosi compusi activi, inclusiv fenoli, terpeni si acizi organici, fiind
benefic pentru sanatate. S-a dovedit ca ghimbirul poate impiedica dezvoltarea
virusilor, precum si a bacteriilor si ciupercilor, fiind foarte eficient in
tratamentele antivirale.
