Posted on Leave a comment

Top 10 antibiotice naturale din propria cămară

De ce să te îndopi cu antibiotice de sinteză, când natura are pentru tine leacuri sigure, eficiente și fără efecte adverse? Multe dintre ele se găsesc, fără să știi, chiar la tine în cămară. Anumite plante, legume și condimente sunt extrem de sănătoase, au proprietăți antimicrobiene și o mare putere de a reduce infecțiile din organism.

  1. Usturoiul. Potrivit cercetărilor, ar conține 39 de substanțe antibiotice care, împreună, tratează o gamă largă de infecții din organism. Cel mai cunoscut component, alicina, are efect împotriva stafilococului auriu, rezistent la unele antibiotice de sinteză. În plus, vine la pachet cu antioxidanții săi, care întăresc imunitatea. Consumă-l proaspăt, în mâncare, sub formă de infuzii, atunci când suferi de infecții respiratorii ori digestive, sau folosește-i sucul proaspăt, în caz de otită, herpes.
  2. Cuișoarele. Infecțiile respiratorii, digestive, dentare, toate acestea își pot găsi leacul în micuțele și aromatele cuișoare. Sunt considerate un adevărat panaceu, datorită efectului lor antiseptic, antiinflamator, antibacterian, analgezic și antioxidant. Se folosesc ca ulei esențial, infuzie sau pudră, adăugată în diverse rețete.
  3. Cimbrul îţi protejează stomacul de infecţii în cazul în care consumi alimente contaminate cu diverse bacterii. Poţi să-l foloseşti proaspăt sau uscat, în salate, sau sub formă de ulei esenţial (câteva picături, amestecate în uleiul de măsline). În caz de sinuzită sau infecţii ale gâtului se pot face inhalaţii cu ulei esenţial de cimbru.
  4. Bogată în vitamine, minerale şi enzime uşor asimilabile de către organism, ea este o adevărată farmacie şi leac pentru un spectru larg de afecţiuni, de la nivelul tubului digestiv până extern, la nivelul pielii. Are proprietăţi antibacteriene, antibiotice şi antiinfecţioase.
  5. Uleiul esențial. Oricine are în casă o sticluță cu ulei esențial. În funcție de planta din care au fost extrase, unele uleiuri se folosesc în afecțiuni ale stomacului, altele în răceli, sinuzită, dureri de cap, boli de ficat sau pentru întărirea imunității. Dar cel mai utilizat efect medicinal al acestor remedii este cel antibiotic. Majoritatea tipurilor de ulei au proprietăți antibacteriene, antifungice și antivirale. Cele mai puternice uleiuri cu efect antibiotic sunt cele de cimbru, cuișoare și ti-tree.
  6. Propolisul. Este un produs al stupului deosebit de valoros pentru sănătate. Poate distruge tulpini de E. coli și de stafilococ auriu, stimulează imunitatea, fiind extrem de eficient în cazul durerilor în gât și tusei. Îl găseşti sub formă de batoane, pe care le poţi consuma ca atare, sau sub formă de tinctură, din care poţi lua zilnic câteva picături, combinate cu miere sau pe o bucăţică de pâine.
  7. Oțetul de mere. Are proprietăți antibiotice și antiseptice, iar dacă e consumat în doze mici zilnice, ajută la alcalinizarea în mod natural a organismului și scade riscul de cancer.
  8. Sursă excelentă de vitamine și minerale, bogat în antioxidanți, ghimbirul întărește sistemul imunitar, ajută digestia, tratează răcelile, scade febra, îmbunătățește circulația sângelui și chiar poate inhiba dezvoltarea celulelor canceroase. În caz de gripă și răceală, ghimbirul este tratamentul din cămară care te ajută să te pui pe picioare. Consumat sub formă de ceai (în care poți adăuga puțină miere și lămâie), ghimbirul descongestionează căile respiratorii, ameliorează durerea în gât, scade temperatura corporală, favorizează expectorația și ajută, astfel, la ameliorarea tusei. Se găsește, de altfel, și în compoziția siropului Biosept, un tratament natural cu efect antibiotic, antiviral, antifebril, antiinflamator, expectorant și imunostimulent.
  9. Este remediul ideal în răceală și gripă, luptă cu tot felul de infecții și întărește imunitatea. Se consumă prevenit sub formă de ceai, capsule sau tinctură.
  10. Substanțele volatile din această plantă atât de populară la noi au efecte antibiotice, antiinfecțioase, împiedicând multiplicarea microorganismelor din tractul digestiv. Face minuni și în răceală/gripă, tuse, dureri de cap, sinuzită, cistite, urticarie. Se consumă proaspătă, în limonade, sau sub formă de ceai, pulbere, tinctură, ulei esențial.
Posted on Leave a comment

Terapii naturale pentru nasul înfundat

Nasul înfundat (congestia nazală) este una dintre cele mai des întalnite cauze de discomfort fizic întâlnite atât la copii, cât și la adulți. Este o afecțiune caracterizată prin constricția căilor respiratorii nazale care împiedică subiectul să respire prin nas.

Cauzele sunt variate, dar cel mai frecvent este vorba de:

–infecții – Acestea pot fi virale sau bacteriene. Pe lângă obstrucția nasului, pot apărea si febră, secreții nazale apoase sau mucopuruente, durere în gât, stare generală modificată, lipsa apetitului.

–alergii – Nasul înfundat se asociează cu strănut des, secreții nazale transparente, mâncarime la nivelul nasului, afectarea concomitentă a ochilor.

–modificări anatomice și anomalii de structură. Cel mai frecvent este vorba de polipi specifici perioadei copilăriei. Prezența lor duce la respiratie orală pe gură.

–corpi straini intranazali.

Nasul înfundat se poate trata prin igiena nasului cu ser fiziologic sau apă de mare, umidificarea aerului din cameră, îndepărtarea alergenilor și uleiuri esențiale cu efect decongestionant.

Cea mai bună metodă de a folosi uleiuri esențiale pentru a ușura un nas înfundat este prin inhalare. Puteți inspira uleiuri în mai multe moduri.

Inhalarea cu abur presupune combinarea uleiurilor esențiale cu apa fierbinte pentru a crea aburi terapeutici. Se recomandă adăugarea a trei-șapte picături de ulei esențial în apă clocotită într-un vas mare sau într-un vas termorezistent. Folosiți un prosop pentru a vă acoperi capul și a respira prin nas nu mai mult de două minute. Mențineți ochii închiși pentru a preveni iritarea ochilor.

Inhalarea directă se referă la inhalarea uleiului esențial chiar din sticlă. De asemenea, puteți adăuga o picătură de ulei pe o batistă, un material de bumbam și să inspirați.

Difuzoarele dispersează uleiurile esențiale în aer, permițându-le să se dilueze înainte de a fi inhalate. Aceasta este o metodă mai modernă de inhalare a uleiurilor din aer.

Pentru o baie de aromaterapie, adăugați câteva picături de ulei esențial diluat în apa de baie sau pentru un masaj de aromoterapie, adăugați câteva picături de ulei esențial în loțiunea preferată de masaj sau uleiul de masaj.

Un astfel de ulei esențial cu proprietăți decongestionante este cel de eucalipt, care conține în principal, eucaliptol cu rol de uşurare a respiraţiei, efectul este datorat stimulării receptorilor care sunt activaţi de fluxul de aer inspirat. Conform Asociației Naționale pentru Aromaterapie Holistică (NAHA), 1,8 cineol (eucaliptol) ajută la curățarea aerului de bacterii și alți microbi. De asemenea, poate ajuta curățarea căilor respiratorii de mucus și este un suprimant natural pentru tuse. Studiile au arătat că uleiul esențial de eucalipt este o alternativă sigură și eficientă pentru ameliorarea simptomelor asociate cu răceala, cum ar fi congestia nazală.

Uleiul esențial de mentă joacă și el un rol important în decongestionarea nasului prin componentul majoritar, mentol, datorită stimulării termoreceptorilor din cadrul vestibulului nazal şi controlării efluxului de calciu, ceea ce produce apariţia unei senzaţii reci şi creşterea fluxului de aer nazal.

Uleiul esențial de pin este un antiseptic, decongestionant și epectorant al căilor respiratorii. Conține alfa și beta – pinen care ușurează respirație, elimină secreția de mucus și desfundă nasul. Hippocrate citează pinul pentru ameliorarea bolilor respiratorii, durerile de gât și congestia nazală.

De asemenea, uleiul de mirt era utilizat de Greci și Romani pentru afecțiuni pulmonare și urinare. Acesta conține 1,8 cineol, pinen care au proprietăți expectorante, decongestionante, antitusive, mucolitice, anticatarale, antiinfecțioase, antiinflamatoare.

Aceste uleiuri esențiale le regăsim în diferite combinații, în produsele Hapciu nazal ulei Roll-on, Hapciu inhalant la sticluță, Hapciu solubil la plic, care ajută la desfundarea nasului și ușurarea respirației.

Posted on Leave a comment

Infecțiile urinare în sarcină. De ce apar și cum le tratezi în siguranță

Infecțiile urinare sunt destul de frecvente în sarcină. Circa 12% dintre viitoarele mămici trec cel puțin o dată printr-un astfel de episod chinuitor, iar asta deoarece mărirea în volum a uterului pune presiune pe vezica urinară, împiedicând golirea ei completă, iar stagnarea urinei creează un mediu propice înmulțirii bacteriilor. O astfel de infecție se tratează cu antibiotice, însă cele de sinteză vin cu multe riscuri și efecte adverse pentru făt. Cel mai eficient și sigur tratament este cu antibiotice naturale, pe bază de plante.

Pentru a trata o infecție urinară, e indicat să se acționeze pe trei planuri:

  1. Se administrează antibiotice. Cele pe bază de uleiuri esențiale sunt cele mai bune antibiotice naturale, însă nu se recomandă în sarcină din cauza posibilelor efecte de stimulare a contracțiilor uterine. Femeilor însărcinate sau celor care alăptează li se recomandă capsule cu pulberi sau extracte din plante medicinale (încapsulate) pe bază de merișor, afine, frunze de măslin, muguri de plop, lichen de piatră, turmeric. Tratamentul se ia pe perioade scurte, de 4-5 zile.
  2. Se consumă multe lichide pentru a spăla căile urinare și a elimina toxinele/bacteriile. Ceaiurile din plante cu acțiune antibiotică, antiseptică, antispastică și antiinflamatoare se pot administra atât la nevoie, cât și preventiv, fără riscul apariției unor complicații. Poți bea ceai de codițe de cireșe, un excelent diuretic și antiinflamator, sau ceai de coada calului, care susține funcția excretorie a rinichilor și tratează cistitele, e antiseptic, cicatrizant, diuretic, remineralizant. Ceaiurile de mușețel și gălbenele sunt panaceu universal, n-au cum să-ți facă rău.
  3. Se stimulează imunitatea organismului prin administrarea de plante bogate în vitamine și minerale. Mănâncă fructe de pădure și bea ceai/suc de merișoare, celebru pentru puterea lui de a trata infecțiile urinare. Este diuretic, antiseptic, are proprietăţi antiinflamatoare, astringente, crește aciditatea urinei, fapt care împiedică dezvoltarea şi înmulţirea bacteriilor care provoacă infecţia. În plus, conține multă vitamina C, care crește imunitatea și ajută organismul să lupte cu infecția. Pe acest principiu, este bine să consumi și alte fructe și legume bogate în vitamina C, precum pătrunjelul, ardeiul gras, kiwi, afinele. Tot pentru întărirea imunității și aport de lichide mai poți bea ceaiuri de echinacea și ghimbir.

Pe lângă toate acestea, se mai pot face spălături externe cu infuzii din plante medicinale (de mușețel, coada șoricelului sau gălbenele, care au proprietăți antiinfamatoare și emoliente). Poți să faci spălături externe și cu apă călduță în care ai pus puțin bicarbonat de sodiu, însă nu prea des, pentru că bicarbonatul usucă pielea.

Cum previi infecțiile urinare în sarcină

  • Nu amâna nevoia de a merge la toaletă. Urina care stagnează în vezică favorizează înmulțirea bacteriilor.
  • Spală-te pe mâini și înainte de a merge la toaletă, nu doar după, așa cum face toată lumea. De altfel, pentru sănătatea intimă, e mult mai important să te speli înainte, pentru a nu te atinge în zona intimă cu mâinile murdare de pe clanțe, tastatură, portmoneu, telefon și orice altceva ai mai atins anterior.
  • Șterge-te din față în spate, nu invers, pentru a nu aduce microorganismele din zona anusului în uretră.
  • Atenție la toaletele publice! Sunt un focar de mizerie. Nu te așeza niciodată pe colacul vasului de toaletă și ai grijă ce atingi cu mâinile.
  • Poartă doar lenjerie de bumbac și evit-o pe cea sintetică.
Posted on Leave a comment

Uleiuri esențiale și starea de echilibru emoțional

Istoric, oamenii au folosit plante aromatice pentru efectele lor calmante și de influețare a stării de dispoziție, iar cercetările contemporane au susținut aceste practici, demonstrând că uleiurile esențiale oferă un spectru larg de psihoactivitate. Aromaterapia este o metodă simplă, sigură, rentabilă, care poate reduce atât stresul acut, cât și cel cronic. Inhalarea unui ulei esențial relaxant în situații stresante poate ajuta un pacient cu stres acut

 Uleiul esențial de cistus întâlnit sub denumirea de labdanum este utilizat în aromaterapie pentru efectul neurotonic, reglator neurovegetativ, antidepresiv și este eficient în distonia neurovegetativă. Are acțiune de restaurare a echilibrului interior: fizic, biologic, imunitar, emoțional și psihologic [1].

Un studiu pilot a analizat efectele inhalării uleiului esențial de bergamot asupra sănătății mintale și dispoziției, măsurate de scala de afectare pozitivă și negativă, într-un centru de tratament pentru sănătate mentală la 57 pacienți. Expunerea timp de 15 minute la ulei esențial de bergamot a condus la instalarea unei stări de dispoziție pozitive ale participanților în comparație cu grupul de control, sugerând astfel faptul că aromaterapia cu ulei de bergamot poate ajuta la optimizarea sănătăţii mentale şi la dobândirea stării de bine [2].

Scopul acestui studiu a fost de a evalua efectul anxiolitic al uleiului esențial de lemongrass la voluntarii sănătoși expuși unei situații anxiogene. 40 de bărbați au fost incluși în studiu și au inhalat uleiul esențial de lemongrass, în comparație cu alt ulei sau apă distilată și au fost supuși unui model experimental de anxietate. Persoanele expuse la uleiul esențial de lemongrass au prezentat o reducere a stării de anxietate imediat după administrarea tratamentului și s-au recuperat complet în 5 minute, spre deosebire de grupul de control [3].

Aceste uleiuri esențiale, menționate mai sus, se regăsesc în produsul Distonoplant ulei, sub forma de Roll-on cu aplicare ușoară, alături de uleiurile esențiale de lavandă, șerlai, tămâie, vetiver, cedru de Virginia și mușețel roman, recomandat pentru reducerea stărilor de agitație și instalarea stării de calm în situații de stres.

1.Faucon M. Traité d’aromathérapie scientifique et médicale – Les huiles essentielles – Fondements et aides à la prescription. 3e edition. 2017, p444-445.

2.Han X, Gibson J, Eggett DL, Parker TL. Bergamot (Citrus bergamia) Essential Oil Inhalation Improves Positive Feelings in the Waiting Room of a Mental Health Treatment Center: A Pilot Study. Phytother Res. 2017;31(5):812‐816. doi:10.1002/ptr.5806

3.Goes TC, Ursulino FR, Almeida-Souza TH, Alyes PB, Teixeira-Silva F. Effect of Lemongrass Aroma on Experimental Anxiety in Humans. J Altern Complement Med. 2015 Dec;21(12):766-73. doi: 10.1089/acm.2015.0099. Epub 2015 Sep 14.

Posted on Leave a comment

Sfaturi pentru cresterea imunitatii in mod natural

Sistemul imunitar este unul dintre cele mai complexe și fascinante sisteme ale corpului uman. Funcția sa principală este de a proteja organismul împotriva infecțiilor. Sprijinul și îmbunătățirea sistemului imunitar sunt poate cele mai importante etape vitale în reducerea sensibilității la răceală și gripa.

În realitate nu există nici o substanță care să poată reface imediat funcția imunitară.  Sistemul imunitar este o asocierea strânsă a factorilor psihologici, neurologici, nutriționali, de mediu și hormonali cu funcția imunitară.

Cea mai bună abordare pentru susținerea funcției imune este un plan cuprinzător care implică stilul de viață, managementul stresului, exercițiile fizice, dieta, suplimentarea nutrițională, evitarea toxinelor și utilizarea fitoterapiei.

Primul pas în susținerea sistemului imunitar este atitudinea pozitivă. Starea noastră de spirit are o influență extraordinară asupra funcției imunitare. Atunci când suntem fericiți, sistemul nostru imunitar funcționează mult mai bine.

Stresul este al doilea factor important în imunitate, și anume, creșterea stresului conduce la suprimarea imunității. Din fericire, efectele stresului asupra sistemului imunitar pot fi atenuate sau chiar depășite cu o dispoziție pozitivă, tehnici eficiente de reducere a stresului, umor, râs sau terapie cu muzică.

Stilul de viață contează foarte mult în susținerea imunității.

  • Un factor particular de stil de viață care este absolut critic pentru funcția imunitară este somnul adecvat, minim 7 ore pe noapte.
  • Absența fumatului
  • Mese regulate
  • Menținerea greutății corporale în limitele normale
  • Exerciții fizice regulate
  • Dieta sănătoasă bogată în fructe, legume, cereale, semințe, nuci; săracă în grăsimi și zaharuri rafinate (maxim 50 g zahăr pe zi); cantități adecvate de proteine
  • Scăderea consumului de alcool
  • Hidratarea cu suc de fructe, ceaiuri și apă.

Vitaminele și mineralele au rol esențial în creșterea imunității. Acestea sunt: vitamina A și carotenoidele, vitaminele C, D, E, B și mineralele: fier, zinc, seleniu.

Plantele medicinale au efecte imunostimulatoare: speciile de Echinacea, Hydrastis canadensis, Astragalus membranaceus, ciuperci medicinale (maitake, shiitake, reishi, Cordyceps sinensis), fructele de cătină, măceșe, ghimbirul, usturoiul, socul.

Aceste plante se regăsesc în gama variată de produse pentru creșterea imunității recomandate pentru copii, adulți și gravide: Vitamina C 200 mg cu măceșe și cătină comprimate masticabile, Imunitate Respirator și Digestiv capsule, Vitamina C 500 naturală solubilă la plic, Imunitate cu 7 ciuperci capsule, Imunitate ceai, sirop, Echinacea cu propolis și vitamina C comprimate masticabile, Tinctură de Echinacea.

Michael T Murray, Joseph E Pizzorno. The Encyclopedia of Natural Medicine. 2012, 3th edition, Atria Books, New York, p180-193.

Posted on Leave a comment

De ce ne scade imunitatea?

Prin imunitate intelegem capacitatea de apărare a organismului față de acțiunea microbilor patogeni sau a produșilor toxici ai acestora. Există însă o serie de factori care influienţează raspunsul imun. Unele persoane se imbolnavesc foarte repede, pe când altele, în aceleaşi condiţii exterioare nu se îmbolnăvesc deloc, sau fac forme mult mai uşoare de bolă. Să vedem care sunt cei mai frecvente cauze de scădere a imunităţii.

Alimentaţia dezechilibrată.

Sunt persoane care nu mănâncă fructe şi legume proaspete aproape deloc. În schimb consumă preponderent alimente rafinate, procesate şi conservate, dulciuri şi produse de patiserie, zahăr alb, îndulcitori artificiali, tot felul de băuturi carbogazoase, alcool şi tutun. Acestea afectează celulele albe din sânge, care vor avea o capacitate mai scăzută de a ataca bacteriile. De asemenea, un consum exagerat de alimente bogate în grăsime suprimă celulele sistemului imunitar responsabile de apărare.

Stresul

Acesta produce dezechilibre hormonale în organism. Se secretă o cantitate crescută de adrenalină şi cortizol, care suprimă sistemul imunitar.  Astfel, pe termen lung, stresul cronic ne face mai vulnerabili la diverse afecțiuni de la răceli la boli grave.

Izolarea socială 

Numeroase studii susțin ideea că relațiile cu ceilalţi și socializarea bună sunt importante atât pentru psihic cât și pentru sănătatea fizică. Persoanele care se simt conectate la prieteni sau la un grup, se bucură de o imunitate mai puternică față de oamenii care se simt singuri. 

Vârsta

Odată cu înaintarea în vârstă, apar tot mai multe dezechilibre şi boli, iar imunitatea înnăscută se deteriorează.

Sedentarismul

In ultimii ani, specialiştii au demonstrat că există o legatură directă între şederea prelungită şi riscul apariţiei unor afecţiuni cronice. Aceste riscuri se aplică atât în cazul unor perioade lungi de stat neîntrerupt, dar şi în cazul unei sederi mai scurte ca durată, dar, în cadrul careia nu există o pauză la cel puţin jumătate de oră. 30 de minute de exercitii moderate pe zi reduc la jumatate riscul de răceli şi, în timp, cresc imunitatea.

Somnul

Tulburările de somn şi perioadele lungi în care persoana este privată de odihnă reduc drastic capacitatea de apărare a organismului faţă de virusuri şi bacterii patogene; pun în dificultate buna functionare a sistemului imunitar.

Antibioticele administrate în mod necorespunzător şi excesiv afectează flora  intestinală (bacteriile bune) care formează peste 70% din sistemul imunitar.

Posted on Leave a comment

Importanța uleiurilor esențiale

Uleiurile esențiale sunt definite ca metaboliți secundari volatili ai plantelor, care conferă plantei miros, gust sau ambele caracteristici. Uleiurile esentiale sunt produse de peste 17.500 de specii de plante din multe familii de angiosperme, de exemplu, Lamiaceae, Rutaceae, Myrtaceae, Zingiberaceae și Asteraceae, dar doar aproximativ 300 dintre ele sunt comercializate.

Compușii constituenţi ai uleiurilor esentiale sunt sintetizați în citoplasm și plastidele celulelor vegetale,  sunt produse și depozitate în structuri secretorii complexe și sunt prezente sub formă de picături de lichid în frunze, tulpini, flori și fructe, scoarță și rădăcini ale plantelor. În ciuda prezenţei a două sau trei componente principale la un nivel de 20–70%, uleiurile esentiale sunt amestecuri foarte complexe de terpene, terpenoizi și fenilpropanoizi. De asemenea, pot conține mulți alți compuși, cum ar fi acizi grași, oxizi și derivați de sulf.

Proprietățile lor benefice au avut şi au multiple aplicaţii, ca de exemplu mascarea unor mirosuri neplăcute, aromatizanţi ai preparatelor culinare, prepararea parfumurilor și a produselor cosmetice etc. Uleiurile esentiale au proprietăți biologice, cum ar fi acțiunea virucida, bactericida, fungicida, proprietăți analgezice și antiinflamatorii, antioxidanțe, activități antitumoare și multe altele.

Multe uleiuri esentiale prezintă proprietăți antimicrobiene, ceea ce este extrem de important în domeniile științei și industriei, cum ar fi medicina, agricultura sau cosmetologia. Dintre cele 250 de uleiuri esentiale disponibile comercial, aproximativ o duzină dintre ele au un potențial antimicrobian ridicat. Conform documentelor și brevetelor disponibile, uleiurile esentiale par a fi o potențială alternativă la compușii sintetici, în special datorită rezistenței care a fost dezvoltată din ce în ce mai mult de microorganismele patogene.

Katarzyna Wińska, Wanda Mączka, Jacek Łyczko, Małgorzata Grabarczyk, Anna Czubaszek, and Antoni Szumny, Essential Oils as Antimicrobial Agents—Myth or Real Alternative? Francesca Mancianti, Academic Editor, Molecules. 2019 Jun; 24(11): 2130. Published online 2019 Jun 5. doi: 10.3390/molecules24112130

PMCID: PMC6612361

PMID: 31195752

Posted on Leave a comment

Ghimbirul

Ghimbirul (Zingiber officinale), denumit popular și „ghimber” sau „gingiber”, este numele dat unei plante erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat în ulei esențial, derivați fenolici, materii rezinoase și mucilagii.

Era recunoscut încă de pe vremea romanilor ca și condiment important, mai ales în bucătăria asiaticilor. În China, sucul de ghimbir este folosit de peste 3000 ani ca antiastmatic, analgezic pentru durerile de cap, în grețuri și vomă, dar și tratarea afecțiunilor respiratorii, cum sunt astmul bronșic și bronșita.

Astăzi, se folosește în industria parfumurilor, cosmeticelor și în medicina alternativă. Abia la începutul anilor 1980 cercetătorii occidentali s-au preocupat de virtuțile terapeutice ale ghimbirului, în special rizomul, care a demonstrat că are efecte benefice în răceală, pentru tratarea tusei și scăderea febrei.

S-a testat extractul de ghimbir, dar și câțiva compuși de-ai săi asupra celulelor epiteliale bronșice pentru evaluarea efectului antiinflamator. Uleiul volatil, dar și compușii individuali testați au redus secreția de interleukina IL-8 de la nivel bronșic, astfel că ghimbirul se poate utiliza ca agent antiinflamator în infecțiile respiratorii [1].

Ghimbirul are efecte antivirale asupra virusului respirator sincițial și acționează prin inhibarea ataşarii virusului şi internalizarea lui, atât la nivelul celulelor din tractul respirator superior, cât şi la nivelul tractului respirator inferior. Acesta poate stimula celulele mucoasei să secrete IFN-β care contribuie la contracararea infecției virale [2].

Un amestec funcțional solubil în apă de rodie, struguri roșii, curmale, fructe de măsline, smochine și extract de ghimbir a fost preparat și testat pentru stimularea / modularea producției de citokine specifice și anticorpi față de gripă la șoareci. Administrarea unică sau multiplă timp de 7 zile a crescut semnificativ producția de interferon și interleukină (IL) -12 în sânge, splină și plămâni de șoareci. Așadar, acest amestec  crește rezistența organismului împotriva infecției gripale [3].

Rizomii de ghimbir îi regăsim în produsul Imunitate Respirator și Digestiv cps, alături de alte plante pentru susținerea apărării naturale și a sistemului imunitar, creșterea rezistenței organismului și sănătatea tractului respirator superior.

1.Podlogar JA, Verspohl EJ. Antiinflammatory effects of ginger and some of its components in human bronchial epithelial (BEAS-2B) cells. Phytother Res. 2012;26(3):333–336.

2.Chang JS, Wang KC, Yeh CF, Shieh DE, Chiang LC. Fresh ginger (Zingiber officinale) has anti-viral activity against human respiratory syncytial virus in human respiratory tract cell lines. J Ethnopharmacol. 2013;145(1):146–151. 

3.Mansoor KA, Qadan F, Schmidt M, Qinna NA, Badr M, Matalka KZ. A Functional Food Mixture „Protector” Reinforces the Protective Immune Parameters against Viral Flu Infection in Mice. Nutrients. 2018;10(6):743. Published 2018 Jun 8.

Posted on Leave a comment

Ce trebuie să știi când urmezi un tratament cu antibiotice

Pentru a trata corect infecțiile fără să apară recidive, pentru a produce cât mai puține daune în organism, antibioticele trebuie luate cu cap. Adică administrate conform recomandărilor medicului, la ore fixe și pe durată fixă. Antibioticele naturale, chiar dacă sunt infinit mai bine asimilate și tolerate, fără să producă efecte adverse, sunt totuși tratamente cu o schemă clară de administrare. Nici ele nu se iau după ureche. Iată ce reguli trebuie să respecți pe durata tratamentului!

  • Respectă orele de administrare. Unele medicamente de sinteză se iau o dată la 6 ore, altele la 8, 12 sau la 24 de ore. Asta pentru a se menține un flux constant de substanțe antibiotice în corp și a nu lăsa bacteriile dăunătoare să se „regrupeze”. Ideal este să iei doza de medicament la ora stabilită. Dacă ai uitat, ia-o atunci când îți aduci aminte și continuă schema obișnuită. Însă dacă mai e puțin până la ora la care trebuia oricum să iei următoarea doză, renunță la prima și nu o dubla, deoarece riști efecte secundare. Și antibioticele naturale e bine să fie luate de 3 ori pe zi (pentru adulți), la o oră după masă. Bacteriile trebuie să primească periodic și constant doza de antibiotic pentru a fi distruse.
  • Du tratamentul până la capăt. Chiar dacă boala dă semne de vindecare, urmează în continuare tratamentul atât cât ţi-a fost prescris de medic. Altfel, poate recidiva, iar bacteriile pot dezvolta rezistenţă la antibioticele pe care le-ai luat până acum. La antibioticele naturale, pe bază de uleiuri esențiale, durata unei cure este de 10-14 zile. Fă-ți analizele și, dacă mai e nevoie, poți relua tratamentul după o pauză de două săptămâni.
  • Nu uita să-ți protejezi stomacul! Pe perioada tratamentului, e bine să consumi mai multe prebiotice (polen crud, rădăcină de cicoare, rădăcină de păpădie, fructe de merișor) și probiotice (iaurturi, drojdii, alimente fermentate). Nu trebuie consumate concomitent cu pastilele, ci la două-trei ore distanţă, deoarece ele diminuează efectul antibioticului. Mănâncă zilnic, mai ales în această perioadă, legume cu frunze verzi, cum sunt spanacul, salata verde, dar şi seminţe de in şi de dovleac, surse importante de vitamine, minerale şi acizi graşi esenţiali care vor ajuta organismul să se refacă. Bea ceaiuri medicinale de muşeţel sau de gălbenele, care au efect gastro-protector, antiinflamator şi bactericid.
  • Antibioticele naturale se pot administra concomitent cu cele de sinteză. Nu interferează, dimpotrivă – cele naturale măresc eficacitatea pastilelor de la farmacie, le reduc efectele adverse și previn instalarea rezistenței bacteriene.
  • Uleiurile esențiale sunt cele mai puternice și eficiente antibiotice naturale. Se pot administra fără probleme inclusiv copiilor, nu distrug flora intestinală și nu scad imunitatea. Se pot lua și preventiv, în răceală și gripă, dar nu pe termen nedefinit sau haotic. Cele mai bune uleiuri sunt cele de cimbru, cuișoare și ti-tree. Se găsesc sub formă de capsule, în farmacii și magazine naturiste.
Posted on 2 Comments

Trei frați pătați – planta care previne alergiile. Acum e momentul să o folosești!

Suferi de rinită alergică, astm bronșic, urticarie sau orice fel de alergie digestivă? Bea ceai de trei frați pătați. Această plantă care, din luna mai, începe să înflorească prin fânețe de munte, câmpuri și pajiști este un adevărat medicament natural pentru alergici. O cură de 3-4 săptămâni ținută acum, primăvara, va prinde tare bine când va începe sezonul alergiei la polen.

Trei frați pătați, sau „panseluța sălbatică”, așa cum i se mai spune în termeni populari, este o plantă medicinală cu proprietăți remarcabile pentru sănătate. Conține uleiuri volatile, flavonoizi, compuși salicilici, mucilagii, taninuri și vitamine. Toate acestea îi conferă efect antialergic, expectorant, febrifug, sudorific, coleretic, depurativ și ușor laxativ. Se poate consuma sub formă de ceai (2-3 căni pe zi, pe stomacul gol), pulbere, cataplasme (aplicate extern pe locul afectat), sau tinctură (3-4 lingurițe pe zi, diluate în apă).

Sunt mai multe probleme de sănătate ce pot fi prevenite, ameliorate sau tratate cu ceai/tinctură de trei frați pătați. În primul rând alergiile, atât cele la polen, declanșate primăvara, cât și cele la praf, la acarieni, la mucegai, alergiile digestive sau urticaria. Planta are un efect de reglaj imunitar, prevenind reacțiile alergice sau diminuându-le intensitatea. Remediile pe bază de trei frați pătați acționează benefic și în afecțiuni urinare și respiratorii (bronșite, faringite, tuse cu expectorație, traheite). Grație conținutului de acizi salicilici, această plantă poate să scadă febra, fiind ajutor de nădejde în caz de răceală și gripă.

Mai este bună în boli hepatice, boli reumatice (artrite, artroze, reumatism, gută), căci contribuie la eliminarea acidului uric din sânge, este suport pentru purificarea sângelui și susține diureza normală. De asemenea, este un antibiotic foarte puternic împotriva unor bacterii ce produc infecții gastro-intestinale, fiind salvatoare în intoxicații de tot felul, protejând, în același timp, mucoasa tubului digestiv.

Nu îl ultimul rând, cei „trei frați pătați” sunt experți în bolile de piele, ajutând în acnee, herpes, psoriazis, eczeme, dermatoze, furuncule. Există inclusiv o legendă care spune că au fost odată trei feciori mândri de împărat care au plecat să se lupte cu balaurul care le teroriza împărăția. Când au fost pe punctul de a-l învinge, acesta i-a rugat să-i curme viața, în caz contrar vor fi blestemați. Cei trei feciori nu s-au lăsat înduplecați, l-au ucis, dar pe loc pielea li s-a umplut de bube. Amărâți că și-au pierdut frumusețea, frații s-au rugat lui Dumnezeu să le curme suferința, căci așa nu se mai puteau afișa în lume. Iar Dumnezeu i-a transformat într-o plantă gingașă și frumoasă, destinată să vindece bolile de piele.

Posted on Leave a comment

Mugurii de pin – remediul anti-tuse sigur pentru copii și femei însărcinate

Pe perioada sarcinii, lista de medicamente permise este destul de limitată. Inclusiv remediile naturiste, despre care se știe că nu dau efecte adverse, trebuie alese cu grijă pentru că multe plante pot cauza contracții uterine. Bebelușilor și copiilor mici, de asemenea, nu li se poate da orice. Cu ce își pot trata tusea aceste categorii mai „sensibile”. Pentru ele și nu numai natura a pus la dispoziție niște plăntuțe minunate: mugurii de pin.

Se culeg în luna mai și din ei se pot obține ceaiuri, siropuri și tincturi care sunt adevărate medicamente în cazul răcelilor și infecțiilor respiratorii. Favorizează expectorația, desfundă nasul, tratează durerea în gât, răgușeala, sinuzita, bronșita și ajută la eliminarea microorganismelor patogene de la nivel respirator. Bogați în uleiuri esențiale, rășini, taninuri, vitamine din grupul B, antioxidanți și minerale, mugurii de pin sunt celebri pentru proprietățile lor dezinfectante la nivelul aparatului respirator și pentru capacitatea de a trata tusea. Avantajul lor e că, pe cât sunt de eficienți împotriva bolii, pe atât sunt de inofensivi pentru copii, femeile însărcinate și mamele care alăptează.  Se folosesc în cadrul multor rețete de siropuri și ceaiuri care se pot administra în siguranță încă din primele luni de viață, alături de alte plante precum pătlagină, tei, cimbrișor, scai vânăt, trei frați pătați sau scaiul vântului. Plantele se potențează reciproc pentru a obține un efect maxim atât pe tusea seacă, cât și pe cea cu expectorație.

În afară de tratarea răcelilor și tusei, mugurii de pin mai au și alte beneficii mai puțin știute.

  • Datorită acizilor grași nesaturați din compoziție, ei scad colesterolul și trigliceridele, susținând buna funcționare a sistemului cardiovascular.
  • Sunt ideali în curele de slăbire. Uleiul esențial alfa pinen pe care îl conțin are rolul de a regla pofta de mâncare. Se prepară un decoct din trei linguri de plantă la un litru de apă, care se bea pe parcursul zilei, în special înainte de masă.
  • Combat oboseala și dau energie, grație conținutului de fier.
  • Sunt indicați și celor care țin la sănătatea ochilor, deoarece mugurii de pin conțin betacaroten și luteină, substanțe care previn cataracta și degenerescența maculară.
  • S-a observat că un alt principiu activ conținut, numit pinosilvin, are efect antiinflamator și antioxidant în caz de artrită, putând fi un remediu complementar pentru cei care au această afecțiune.
  • O altă cercetare a scos la iveală faptul că extractul de ace de pin și uleiul esențial de pin inhibă dezvoltarea unor linii de celule canceroase umane, în special celule maligne de la nivelul sânului. Astfel, pinul are potențial chimioterapeutic în cazul tumorilor mamare care nu răspund la tratamentul hormonal.
  • Antioxidanții le conferă proprietatea de a încetini procesul de îmbătrânire celulară și întăresc organismul în fața agenților infecțioși. Inclusiv rășina de pin e valoroasă. Din ea s-a izolat un compus natural activ numit acid dehidroabietic care are efecte anti-aging.
  • Apoi, conurile de pin conțin niște polizaharide care, administrate oral, cresc imunitatea indusă de vaccinurile profilactice sau terapeutice, fiind astfel un adjuvant imunomodulator.