Posted on Leave a comment

CIUPERCILE MEDICINALE ŞI IMUNITATEA

capsule

Ciupercile medicinale şi efectele lor tămăduitoare au fost cunoscute din vremuri îndepărtate.

Acum ele sunt redescoperite datorită cercetărilor de biochimie şi farmacologie care au identificat compoziţia în substanţe bioactive a ciupercilor medicinal şi mecanismele lor de acţiune. Substanţele active considerate responsabile de efectele acestora fac parte din grupa polizaharidelor şi sunt numite beta-glucani.

Evaluările clinice efectuate au demonstrat eficienţa beta-glucanilor din ciupercile medicinale în imunostimularea nespecifică cu creșterea rezistenței la infecții bacteriene, virale și fungice. Un studiu publicat în Journal European de Nutriţie1 în anul2013, efectuat  pe 162 persoane cu infecții intercurente repetate a arătat o reducere cu 25% a răcelilor comune la lotul tratat cu beta-glucani comparativ cu placebo.

În  anul 2011, cercetătorii de la Universitatea Chineză de Medicină Tradițională din Shandong din China au descoperit că extracte de Ganoderma (numită  și Reishi), Cordyceps militaris, Kuehneromyces mutabilis, Inonotus hispidus și Rhodocollybia maculata au inhibat gripa în studiile la șoareci. Cercetătorii au concluzionat  că ciupercile „pot oferi o protecţie profilactică împotriva infecţiei gripale prin stimularea răspunsului imun înnăscut” 2.

ciuperciUn alt studiu realizat de cercetători japonezi, publicat în jurnalul Frontiere în Microbiologie, în anul 2018, arată că extractul de Lentinula edodes a demonstrat efecte antivirale asupra virusului respirator (Influenza) prin acţiune directă asupra creşterii virale şi prin stimularea imunităţii innăscute3.

FARES a realizat o reţetă complexă, punând împreună 7 ciuperci medicinale cu acţiune sinergică, într-un produs sub formă de capsule – Imunitate cu 7 ciuperci – eficient în caz de imunitate scăzută, infecţii virale şi bacteriene, stări de oboseală persistentă, suprasolicitare fizică şi psihică.

Bibliografie

1. Auinger Annegret, et al, Yeast(1,3)-(1,6) beta-glucan helps to maintain the body’s defence against pathogens: a randomized, placebo-controlled, multicentric study în healthy subjects,  European Journal of Nutrition, 2013, 52, 492.

2.Wang L, Hou Y. Determination of trace elements in anti-influenza virus mushrooms. Biol Trace Elem Res. 2011 Dec.

3.Kuroki T, Lee S, Hirohama M, et al. Inhibition of Influenza Virus Infection by Lentinus edodes Mycelia Extract Through Its Direct Action and Immunopotentiating Activity. Front Microbiol. 2018;9:1164. Published 2018 May 29.

Posted on Leave a comment

Cine este predispus la astenia de primăvară

tratament

Gata, oficial am scăpat de iarnă, ne așteaptă o perioadă frumoasă, caldă, cu soare, pomi înfloriți și verdeață. Numai înșiruirea acestor cuvinte parcă ne umple de energie și de bună dispoziție. Totuși, multe persoane simt total opusul, iar pentru ele perioada următoare va fi destul de… ciudată. Problema lor are un nume: astenie de primăvară.

Ce este astenia de primăvară?

Cuvântul „astenie” provine din limba greacă și înseamnă „fără vlagă”. Într-adevăr, astenia care apare la schimbarea de anotimp este caracterizată de lipsă de energie, senzație de slăbiciune, capacitate de concentrare și de muncă (fizică sau intelectuală) reduse, dureri de cap, palpitații, nervozitate, anxietate, extenuare, insomnie, lipsa apetitului, tristețe nemotivată, apatie, tensiune arterială scăzută.

De ce apare?

În primul rând din cauza faptului că organismul nostru se adaptează mai greu schimbărilor mediului exterior. Vorbim despre schimbări de temperatură, de alimentație, de stil de viață, ceea ce atrage după sine modificări metabolice, hormonale, care au consecințe asupra sistemului nervos. Altă cauză este deficitul de vitamine și minerale din corp. După o iarnă în care am consumat mai mult mâncăruri grele, conservate, și mai puțin fructe, legume, verdețuri proaspete, aportul de vitamine, enzime și minerale e mai redus, astfel că e normal să ne simțim lipsiți de vitalitate.

Persoanele afectate

  • Sedentarii. Odată cu primăvara, petrecem mai mult timp în aer liber, suntem mai activi, mergem mai mult pe jos. Cei obișnuiți cu munca de birou, mersul cu mașina și statul în casă, vor resimți mai tare schimbarea față de persoanele care sunt în permanență active.
  • Femeile. Sunt de două ori mai predispuse la astenie, față de bărbați. Potrivit unor studii, patru din zece românce s-ar confrunta, într-o formă sau alta, cu simptomele asteniei. De obicei sunt femei de 30-40 de ani, care lucrează într-un mediu stresant, suprasolicitant.
  • Vârstnicii. Și persoanele în vârstă, care au oricum un organism mai fragil, fac mai ușor astenie de primăvară.
  • Bolnavii cronici. Organismul lor depune efort mai mare pentru adaptarea la schimbările pe care le aduce primăvara.
  • Cei cu temperament mai coleric sau melancolic sau cei care lucrează în condiții de stres crescut. La schimbarea de anotimp, stările emoționale se pot accentua, riscând să se transforme în depresii, iritabilitate.
  • Consumatorii de alcool sunt și ei mai predispuși la astenie de primăvară, simptomele neplăcute (de la clasicele dureri de cap până la stări emiționale intense) fiind accentuate de băutură.

Simptomele asteniei trec pe măsură ce organismul se adaptează, însă dacă vrei să faci tranziția mai ușoară și să te pui mai rapid pe picioare, apelează la ajutoare din natură. Consumul de verdețuri proaspete, fructe, ceaiuri medicinale, produse ale stupului, tincturi și uleiuri esențiale va avea un efect tonic general, mineralizant, de întărire a imunității și a sistemului nervos, de creștere a adaptării organismului la stres.

Posted on Leave a comment

Cine ne sabotează imunitatea

ceai medicinal

Puterea sistemului imunitar variază de-a lungul vieții în funcție de vârstă, de anotimp, de alimentație, de bolile de care suferim. Însă oamenii fac anumite lucruri care perturbă buna funcționare a acestui scut de apărare al organismului. Unele sunt inevitabile, altele sunt greșeli care ar putea fi evitate.

Lucruri mai greu de controlat

De obicei, în mod natural, imunitatea este scăzută la femeile însărcinate sau aflate la menstruație, la copiii mici, în adolescență, când corpul e în creștere, și la bătrânețe. În perioadele de convalescență se poate înregistra de asemenea o scădere a imunității. Există și anumite boli care, prin natura lor, afectează imunitatea: diabetul zaharat, cancerul, SIDA, lipsa splinei, lupusul etc. În afară de aceste cazuri, răspunsul imun poate fi afectat și de anumiți factori externi. Suprasolicitarea, radiațiile UV, expunerea la compuși toxici, infecțiile virale și bacteriene, anumite tratamente medicamentoase, toate acestea slăbesc imunitatea.

Greșeli pe care le-am putea evita

Imunitatea mai poate fi șubrezită din vina noastră, în urma unor greșeli pe care le facem fără să știm.

– Stilul de viață dezordonat este primul vinovat. Suprasolicitarea, lipsa de somn sau dormitul pe apucate, la ore târzii, fumatul, consumul de alcool și lipsa sportului slăbesc încet și sigur organismul. Studiile au arătat că cei care dorm, timp de o săptămână, numai patru ore pe noapte își reduc cu 50% anticorpii care îi protejează de boli.

– Stresul este pe locul doi în topul lucrurilor care ne sabotează imunitatea. În perioadele cu probleme personale, dezamăgiri, situații tensionate la serviciu, organismul nostru secretă în exces cortizol, numit şi hormonul stresului. Pe termen lung, acesta este unul dintre cei mai mari duşmani ai imunităţii, putând duce chiar la declanșarea  unor boli grave.

– Alimentația nesănătoasă. Știai că poți să mănânci fără să te hrănești cu adevărat, fără să-i dai organismului proteinele de calitate, vitaminele și mineralele de care are nevoie? Fast-food-ul, mezelurile, grăsimile, alimentele procesate vin doar cu un aport de calorii, nu și de substanțe nutritive. Apoi, dacă ești mare amator de dulciuri, află că după ce ai consumat, sub o formă sau alta, circa trei linguri de zahăr, capacitatea globulelor albe de a distruge bacteriile este semnificativ redusă în următoarele cinci ore.

– Consumul abuziv de antibiotice. Nu le lua decât dacă e strict necesar din cauză că afectează flora intestinală, acea barieră de apărare împotriva altor boli. Sunt toxice pentru ficat și rinichi, predispun la afecțiuni digestive, la candidoză orală sau vaginală, chiar și la boli cutanate.

Posted on Leave a comment

Cine îți sabotează cura de slăbire

cura de slabire

De ce este, pentru unii, atât de greu să țină o cură de slăbire sau să adopte un stil alimentar prin care să se mențină în formă toată viața? Răspunsul: pentru că apar „piedici”. Situații, persoane din anturaj, chiar membri ai familiei pot, fără să vrea, să-ți saboteze cura.

Familia. Ai copii care îți cer frecvent dulciuri sau te pun să le faci prăjituri, partenerul de viață este un gurmand, iar părinții se supără dacă le refuzi bunătățile făcute special pentru tine? Atâta timp cât depinzi astfel de cei din jur, lupta ta cu kilogramele în plus e pierdută. Îți trebuie voință, disciplină, dar și puțină cooperare din partea lor. Cere-le să accepte faptul că vrei să slăbești și să te susțină. O soluție ar fi să gătești dietetic, iar cine are poftă să mănânce altceva, să le consume în altă parte. Dacă poftești la bunătățile de pe masă, un alt sfat este să guști și să te limitezi la asta, măncându-ți apoi doar porția ta. Porție care trebuie să fie mică. Nu te „sacrifica” mâncând ce a mai rămas în oală, „ca să nu arunci mâncarea”. Scapă de acest obicei. Lasă-i pe alții să strângă masa, iar tu ridică-te după ce ai terminat din farfurie.

Prietenii și colegii de serviciu pot veni și ei cu ispite: fie te servesc cu o prăjitură făcută în casă, fie te cheamă la un suc, la o bere, certându-te că „nu mai ai haz de când te-ai apucat de cură”. Poți onora invitațiile, îți poți ține aproape prietenii dacă știi că reușești să ții piept ispitelor. Nu uita că un pahar de suc ajunge la 300 de calorii, tot atât unul de alcool, ceea ce înseamnă o masă. Dacă știi că nu te poți abține, până te obișnuiești cu noul regim alimentar va trebui să eviți astfel de ieșiri. Totuși, o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni ai nevoie de mici recompense prin care să-ți satisfaci plăcerile culinare. În caz contrar, apar frustrările. Vei vedea că, atuncio când pe corpul tău se vor vedea rezultatele curei, prietenii îți vor urma ei înșiși exemplul și îți vor cere sfaturi.

La magazin. Nu merge cu stomacul gol și nici nu te plimba printre rafturi pentru a-ți aduce aminte de ce ai nevoie. Fă lista cumpărăturilor de acasă și nu te abate de la ea. De asemenea, nu cumpăra alimente interzise (sucuri, dulciuri, chipsuri) și nu ține în casă provizii care te vor tenta. Dacă nu ai, nu mănânci.

În vacanță. Aici găsești o mulțime de tentații culinare. Dacă nu vrei să te întorci cu și mai multe kilograme în plus, respectă câteva indicații: nu te arunca din prima zi să guști din toate preparate de la hotel, vei vedea că majoritatea se repetă de la o zi la alta, așa că vei avea timp. Pune-ți în farfurie atât cât știi că mănânci de obicei, ca să nu fii tentată să termini. Evită pâinea, cartofii prăjiți și pizza, alegând preparate sănătoase, pe care știi că nu le mănânci așa des acasă (fructe de mare, pește…).

 

 

Posted on Leave a comment

Cele mai sănătoase pachețele pentru școală

solutii sanatoase

Pachețelul pe care îl puneți în ghiozdanul copilului vostru trebuie să îndeplinească cinci condiții mari și late: să fie sănătos, proaspăt, ușor de consumat, pe gustul celui mic și variat. Cea din urmă condiție poate da mari bătăi de cap părinților care nu știu ce să mai gătească. Tocmai de aceea vă sărim în ajutor cu câteva idei, recomandate de pediatri și nutriționiști.

Sandwich: Este cea mai comună gustare care se poate lua la pachet. Cu toate acestea, combinând ingrediente din cele mai variate, poate fi diferit de la o zi la alta, astfel încât copilul să nu se plictisească. Alege o pâine din făină integrală, cu semințe – sursă importantă de glucide cu eliberare lentă. La aceasta se adaugă o sursă de proteine: un pate făcut în casă, ton, felii subțiri de piept de pui la grătar, cremă de brânză sau telemea ușor sărată. Nu le dați copiilor mezeluri, cașcaval sau brânză topită. Mai departe, completează sandwich-ul cu legume proaspete: salată verde, castraveți, ardei gras.

Brioșe sărate. Se fac din ouă, brânză și legume. Practic, este o omletă la cuptor, sub formă de brioșă, o gustare perfectă în pauza de la ora 10:00, mai ales dacă cel mic nu a mâncat mare lucru dis-de-dimineață, când a plecat de acasă. Poți pregăti brioșele de cu seara: pune în fiecare formă diverse legume, măsline și verdețuri (în fiecare formă alte combinații), bate ouăle cu brânză și mozzarella și toarnă peste legumele din forme. Dă la cuptor pentru 20-25 de minute.

Fructe proaspete. Nu trebuie să lipsească din pachețelul pentru școală. Cele mai potrivite sunt bananele, merele, perele, prunele și strugurii, pentru că sunt ușor de mâncat și nu se strivesc.

Nuci, alune, migdale, caju. Sunt gustări sănătoase, pe placul copiilor, care satură și vin cu un aport de vitamine, fibre și uleiuri de bună calitate, ce asigură o corectă dezvoltare neurologică.

Clătită sărată. Tot de seara poți pregăti două clătite (fără zahăr în aluat) unse cu humus sau cremă de brânză și legume, bucățele de carne.

Iaurt cu fructe. Îi plac iaurturile cu fructe din comerț? Pentru că sunt pline de zahăr, coloranți și potențiatori de gust, mai bine îi prepari tu, de acasă, propria gustare. Mixează iaurt natural cu banane, zmeură, afine și orice alte fructe îi plac celui mic, adaugă semințe și cereale integrale și pune totul într-un pahar cu capac, de unică folosință.

Pofta de dulce poate fi păcălită cu o felie de chec făcut în casă, o brioșă sau plăcinte de sezon (cu dovleac, mere, prune). Evită, în schimb, croissantele, covrigeii, biscuiții și brioșele dulci cumpărate din supermarketuri, pline de zahăr și de calorii „goale”, care nu pot asigura necesarul de nutrienți.

Posted on Leave a comment

Centella – prezentare si remedii naturiste

Centella – prezentare generală

Centella asiatica (L.) Urban (sinonime Centella coriacea Nannfd., Hydrocotyle asiatica L., Hydrocotyle lunata Lam., şi Trisanthus cochinchinensis Lour.) este o plantă tropicală medicinală din familia Apiaceae, nativă în ţări din sud-estul Asiei precum India, Sri Lanka, China, Indonezia, şi Malaysia precum şi în sudul Africii şi Madagascar.

Frunzele, care sunt comestibile, sunt alterne, subţiri, cu peţiol lung, reniforme, orbiculare sau oblong-eliptice, cu şapte nervuri, şi au o culoare verde-gălbuie. Planta creşte orizontal înmulţindu-se prin stolonii cerzi sau roşietici.

Centella – remedii naturiste

Este o plantă etnomedicinală utilizată pe diferite continente în diverse culturi vechi şi grupuri tribale. Este menţionată în textele chinezeşti tradiţionale antice de acum 2000 de ani şi în cele de medicină tradiţională indiană Ayurveda de acum 3000 de ani. Chinezii prescriau cure cu frunze în tratamentul leucoreei şi a febrei toxice în timp ce în India planta era utilizată în sistemul de medicină Ayurvedic în tratamentul astmului, bronşitelor, în hidropizie, elefantiazis, catar gastric, probleme cu rinichii, lepră, leucoree, boli de piele şi uretrită. În Madagascar planta a fost, de asemenea, utilizată în tratamentul leprei. În Malaezia, cu toate că planta este consumată ca aliment sub formă de salate, este apreciată şi pentru efectele sale benefice în îmbunătăţirea memoriei şi tratarea oboselii mentale, anxietăţii şi eczemelor.

Extractul proaspăt din plantă a fost folosit de locuitorii din Java şi Peninsula Malay multă vreme ca şi tonic cerebral în retard cognitiv, iar extern pentru tratarea rănilor.

Centella a fost cultivată cu succes în unele ţări precum Turcia datorită importanţei sale medicinale. Planta are numeroase efecte farmacologice favorabile sănătăţii omului. Monografii ale sale descriind în special tratarea rănilor şi îmbunătăţirea memoriei există între publicaţiile medicale din Europa. În acestea, pe lângă efectul neuroprotector, s-au raportat pentru C. asiatica o gamă largă de activităţi biologice precum cele antiinflamatoare, de vindecare a rănilor, antipsoriatice, antiulcer, hepatoprotectoare, anticonvulsive, sedative, imunostimulente, cardioprotectoare, antidiabetice, citotoxice şi antitumorale, antivirale, antibacteriene, insecticide, antifungice, antioxidante precum şi beneficii în tratamentul leprei şi a deficienţei venoase.

În sistemele de medicină populară planta are raportate, de asemenea, nenumărate utilizări: terapia albinismului, a anemiei, astmului, bronşitelor, celulitei, şi încă în rujeolă, constipație, dermatită, diaree, amețeli, dizenterie, dismenoree, disurie, epistaxis, epilepsie, hematemeză, hemoroizi, hepatită, hipertensiune arterială, icter, leucoree, nefrită, tulburări nervoase, nevralgii, reumatism, variolă, sifilis, durere de dinți, uretrită și varicelă. Sub formă de cataplasme a fost folosită pentru a trata contuzii, fracturi închise, entorse și furunculoze.

Un număr de studii au descris efectul protector remarcabil al plantei împotriva mai multor boli ale sistemului nervos central. Efectele biologice ale C. asiatica au fost, în general, atribuite derivaților majori care includ triterpene, inclusiv acidul asiatic, acidul madecasic, asiaticozida, madecassozida și acidul brahmic. S-a sugerat faptul că efectul neuroprotector al plantei rezidă din diferite mecanisme, dintre care majoritatea sunt în relaţie cu unele influențe pozitive asupra parametrilor de stres oxidativ.

Triterpenelor pentaciclice li s-au atribuit şi proprietăţile de tratare a venelor varicoase şi a rănilor. Mia multe studii experimentale au evidenţiat multiplele proprietăţi biologice ale plantei, printre care activitatea antioxidantă.

Produsele medicamentoase care conțin extracte triterpenice din Centella asiatica sunt autorizate în Europa pentru uz cutanat (pudră, cremă și unguent) din anul 1968.
Constituenții activi ai plantei sunt astăzi componente ale multor preparate cosmetice la nivel mondial în domeniul de îngrijire a pielii. Frunzele de Centella asiatica au găsit aplicarea în practica clinică pentru tulburări dermatologice și, în special, pentru îmbunătățirea procesului de vindecare a rănilor, arsurilor, pielii şi a ulcerelor venoase.

Centella – compoziție chimică

Compoziţia chimică a plantei se consideră a fi bine studiată, activităţile sale farmaceutice fiind asociate constituenţilor triterpenoidici.

Planta uscată conţine: ulei volatil 0,1%, cu terpen acetat, germacren, cariofilen, p-cimol, pinen; derivaţi de flavone –  quercetin glicozida, kempferol; sescviterpene – cariofilen, elemen şi bicicloelemen, trans-farnesen, germacren D; steroizi triterpenici – sitosterol, stigmasterol; acizi triterpenici – acid asiatic, acid 6-hydroxy asiatic,  acid madecassic, acid madasiatic, acid betulinic, acid thankunic, acid isothankunic; saponine sau pseudosaponine (1-8%) – asiaticozida (componentul major), asiaticozida A, asiaticozida B, braminozida, brahmozida, brahminozida, thankunizida, izothankunizida.

Planta mai conţine aminoacizi – alanină şi serină (componentele majore), aminobutirat, aspartat, glutamat, histidină, lisină şi treonină; hydrocotylin (un alkaloid), vallerină (un principiu amar), acizi graşi (ex. acid linoleic, acid linolenic, lignocen, acid oleic, acid palmitic, acid stearic),  resine şi taninuri.

Frunzele sunt bogate în carotenoide, vitamine B şi vitamina C (Tiwari et al. 2000). Recent, au fost izolate două flavonoide noi castilliferol 1 and castillicetin 2 (ambele manifestând activitate antioxidantă) precum şi doiun compus cunoscut – acidul izoclorogenic 3 (Subban et al. 2008). În extractul metanolic au fost detectate flavonoidele apigenină, rutină şi quercetina (Bhandari et al. 2007).

O polizaharidă izolată din extractul etanolic din Centella asiatica este un arabinogalactan cu structură complicată (Wang et al. 2004).

Utilizări susţinute de date clinice: tratamentul rănilor, arsurilor, şi afecţiunilor ulceroase ale pielii, şi prevenirea cicatricilor keloide şi hipertrofice. Extractele din plantă au fost utilizate pentru tratamentul arsurilor de gradul II şi III. Au fost de asemenea utilizate topic pentru a grăbi vindecarea, în special în cazul rănilor cronice postchirurgicale şi post-traumă. Extractele din Centella au fost administrate oral pentru tratamentul ulcerelor stomacale şi duodenale cauzate de stres.

Posted on Leave a comment

Cele mai săţioase şi sănătoase gustări

Eşti la cură de slăbire, însă îţi este în permanenţă foame şi stai cu gândul numai la mâncare? Acest lucru se poate întâmpla pentru că nu mănânci când trebuie şi ce trebuie. E bine să alegi alimente care conţin puţine calorii, dar multe fibre, proteine şi uleiuri care îţi oferă o senzaţie de saţietate pentru mult timp.

Cele două gustări dintr-o zi sunt foarte importante pentru că îţi ţin foamea-n frâu şi te ajută să nu mănânci prea mult la mesele principale (prânz şi cină). În mod normal, orele pentru gustare sunt 10.00 şi 16.00. Ce poţi să consumi atunci? Cu siguranţă nu fursecuri, produse de patiserie, chipsuri şi biscuiţi cu ciocolată. Cu totul alte alimente se regăsesc în meniul nostru pentru gustare. Iată ce-ţi recomandăm.

Iaurtul natural. Conţine proteine şi grăsimi, care oferă o senzaţie de saţietate şi ajută la refacerea florei intestinale.

Fructele oleaginoase. Sunt cele mai potrivite gustări pe care le poţi purta şi în geantă, pe stradă, pe căldură. Nucile, migdalele, caju, seminţele de dovleac conţin uleiuri sănătoase, proteine şi fibre care reglează nivelul zahărului din sânge şi dau senzaţia de saţietate. Nu mânca o pungă întreagă (conţin, totuşi, calorii). Doar un pumn din astfel de fructe e suficient.

Biscuiţii din ovăz. Dacă ţi-i prepari tu în casă, din făină integrală, fără zahăr şi unt, biscuiţii sunt o gustare perfectă. Conţin carbohidraţi cu absorbţie lentă, care asigură o senzaţie de saţietate pentru mult timp.

Merele. Sunt bune şi de foame, şi de sete. Fibrele pe care le conţin îţi potolesc foamea dintre mese şi conţin doar 58 de calorii/100 g.

Bananele îţi asigură şi ele „plinul” până la următoarea masă. Sunt hrănitoare, săţioase şi calmante pentru stomac.

Grepfrutul. Chiar dacă nu schimbi nimic altceva la stilul tău alimentar, dacă mănânci o jumătate de grepfrut înaintea fiecărei mese principale, poţi slăbi o jumătate de kilogram pe săptămână (potrivit unor cercetări). Acest fruct conţine 90% apă, care îţi umple stomacul şi, astfel, vei mânca mai puţin.

Ceaiurile. Sunt cel mai de preţ aliat atunci când simţi că ţi se face foame. Lichidul călduţ umple şi calmează stomacul, reducând senzaţia de foame. La gustarea din prima parte a zilei e recomandată o cană de ceai verde.  Plin de antioxidanţi, el arde grăsimile şi topeşte în special colăceii din jurul taliei. Alte ceaiuri care dau senzaţia de saţietate sunt ceaiurile de soc, urzică, rădăcină de cicoare.

 

Posted on Leave a comment

Cele mai săţioase şi sănătoase gustări

Eşti la cură de slăbire, însă îţi este în permanenţă foame şi stai cu gândul numai la mâncare? Acest lucru se poate întâmpla pentru că nu mănânci când trebuie şi ce trebuie. E bine să alegi alimente care conţin puţine calorii, dar multe fibre, proteine şi uleiuri care îţi oferă o senzaţie de saţietate pentru mult timp.

Cele două gustări dintr-o zi sunt foarte importante pentru că îţi ţin foamea-n frâu şi te ajută să nu mănânci prea mult la mesele principale (prânz şi cină). În mod normal, orele pentru gustare sunt 10.00 şi 16.00. Ce poţi să consumi atunci? Cu siguranţă nu fursecuri, produse de patiserie, chipsuri şi biscuiţi cu ciocolată. Cu totul alte alimente se regăsesc în meniul nostru pentru gustare. Iată ce-ţi recomandăm.

Iaurtul natural. Conţine proteine şi grăsimi, care oferă o senzaţie de saţietate şi ajută la refacerea florei intestinale.

Fructele oleaginoase. Sunt cele mai potrivite gustări pe care le poţi purta şi în geantă, pe stradă, pe căldură. Nucile, migdalele, caju, seminţele de dovleac conţin uleiuri sănătoase, proteine şi fibre care reglează nivelul zahărului din sânge şi dau senzaţia de saţietate. Nu mânca o pungă întreagă (conţin, totuşi, calorii). Doar un pumn din astfel de fructe e suficient.

Biscuiţii din ovăz. Dacă ţi-i prepari tu în casă, din făină integrală, fără zahăr şi unt, biscuiţii sunt o gustare perfectă. Conţin carbohidraţi cu absorbţie lentă, care asigură o senzaţie de saţietate pentru mult timp.

Merele. Sunt bune şi de foame, şi de sete. Fibrele pe care le conţin îţi potolesc foamea dintre mese şi conţin doar 58 de calorii/100 g.

Bananele îţi asigură şi ele „plinul” până la următoarea masă. Sunt hrănitoare, săţioase şi calmante pentru stomac.

Grepfrutul. Chiar dacă nu schimbi nimic altceva la stilul tău alimentar, dacă mănânci o jumătate de grepfrut înaintea fiecărei mese principale, poţi slăbi o jumătate de kilogram pe săptămână (potrivit unor cercetări). Acest fruct conţine 90% apă, care îţi umple stomacul şi, astfel, vei mânca mai puţin.

Ceaiurile. Sunt cel mai de preţ aliat atunci când simţi că ţi se face foame. Lichidul călduţ umple şi calmează stomacul, reducând senzaţia de foame. La gustarea din prima parte a zilei e recomandată o cană de ceai verde.  Plin de antioxidanţi, el arde grăsimile şi topeşte în special colăceii din jurul taliei. Alte ceaiuri care dau senzaţia de saţietate sunt ceaiurile de soc, urzică, rădăcină de cicoare.

 

Posted on Leave a comment

Cinci plante medicinale care înving o bacterie care induce gastrită și ulcer gastro-duodenal

Helicostop este un remediu natural constituit din plantele medicinale (Hydrastis canadensis, rădăcină de mastic, muguri de plop, lichen de piatră și ulei esențial de cuișoare), ușor de administrat și fără efecte adverse.

Este  tratamentul de elecție pentru pacienții care nu tolerează tripla terapie clasică.  Administrarea repetată nu produce rezistență și nu afectează flora comensală.

 Hydrastis canadensis are acțiune inhibitoare asupra Helicobacter pylori, la care se adaugă în mod sinergic acțiunea antimicrobiană a masticului, lichenului de piatră și a eugenolului din uleiul esențial de cuișoare.

Răşina de mastic provine de la o specie de arbore de fistic (Pistacia lentiscus)   utilizată tradițional în afecțiuni gastrice de peste 2500 ani, fiind menționată de Hypocrate, Dioscorides, Galenus.

Lichenul de piatră, cunosut şi sub denumirea de muşchi de Islanda, conține principii active cu rol antimicrobian. Datorită cantităţii mari de mucilagii, care formează pe suprafaţa mucoaselor un strat protector, lichenul de piatră este utilizat în cazul gastritelor, esofagitelor, ulcerului gastric şi duodenal.

Mugurii de plop sunt  numiţi şi propolis vegetal. Prin analize chimice de specialitate s-a demonstrat  ca are 3 componente cu proprietăţi antibacteriene asupra unui spectru larg de germeni patogeni, inclusiv asupra Helicobacter pylori.

Uleiul esenţial de cuişoare are proprietăţi antibacteriene cu spectru larg. A demonstrat acţiune inhibitorie asupra dezvoltării Helicobacter pylori. În plus are efect antiinflamator şi anestezic local.

Posted on Leave a comment

Cimbrul tratează 8 afecţiuni ale sezonului rece

Foloseai cimbrul doar la condimentarea mâncărurilor? Profită mai mult de puterea lui. Specialiştii îl consideră mai degrabă un medicament de excepţie şi un panaceu pentru bolile sezonului rece. Este antiviral, antibacterian, antifungic, expectorant şi poate combate eficient de la nas înfundat, tuse, răguşeală, până la sinuzită, bronşită, gripă în general.

Nasul înfundat. Fiind o plantă medicinală aromatică, cimbrul are puterea de a desfunda nasul. Îl poţi folosi sub formă de ulei esenţial, în inhalaţii (cu un prosop pe cap, deasupra unui vas cu apă fierbinte), băi (câteva picături puse în apa din cadă) sau în candela de aromaterapie.

Faringita. Inflamaţia de la nivelul faringelui sau amigdalelor se poate trata tot cu ulei esenţial de cimbru. Se administrează 3-5 picături, de trei ori pe zi, cu miere.

Tusea şi răguşeala. Ceaiul din această plantă medicinală are efect expectorant, putând trata problemele gâtului, cum ar fi tusea şi răguşeala. Infuzia este folosită şi pentru revigorarea corzilor vocale.

Sinuzită, bronşită. Tot uleiul esenţial, folosit în inhalaţii cu aburi, este de bază, graţie proprietăţilor lui antibacteriene, bronhodilatatoare şi antiinflamatoare. Ceaiul cald, aromat şi foarte gustos, ajută şi el la descongestionarea căilor nazale şi la eliminarea mucusului. Dacă ai sinuzită, poţi aplica şi comprese cu tinctură de cimbru, pe care le ţii pe sinusuri 15-20 de minute.

Gripă şi răceală. Ceaiul de cimbru este alinarea ta când te prinde gripa sau răceala. Poţi să bei câte o cană din două în două ore. Este reconfortant, tratează virozele respiratorii şi scurtează perioada de convalescenţă. În paralel, folosește ulei esenţial în inhalații sau consumă-l amestecat cu miere.

Ceaiul şi uleiul de cimbru nu sunt, însă, recomandate femeilor însărcinate sau care alăptează şi nici copiilor sub 7 ani.

Posted on Leave a comment

Codițele de cireșe

Cerasus avium(L.) Moench – Cerasorum stipites

 

Cireşul este un arbore foarte cunoscut din familia Rosaceae, ce creşte până la 20 m înălţime, cu coroana conică, scoarţa exfoliindu-se în fâşii circulare; frunzele mari, de 8-15 cm lungime, alterne, limbul alungit până la obovat, grosier-serate pe margine, pubescente pe faţa inferioară de-a lungul nervurilor. Peţiolii prezintă 2-3 glande nectarifere roşietice; florile, albe, au 2,5 cm diametru,  înfloresc în aprilie-mai; fructul – cireaşa – este o drupă sferică, cu diametrul până la 2 cm, de culoare roşie sau gălbuie.

Binecunoscutele cireşe au încântat papilele gustative ale oamenilor de secole. Prin culoarea rubinie şi gustul lor aromat şi-au câştigat un loc important pe mesele cuceritorilor romani, cetăţenilor greci şi ale nobilimii chineze. Au fost duse în America cu vasele primilor colonişti în anii 1600. 

Ca tratament naturist se utilizează materialul vegetal Cerasorum stipites, reprezentând pedunculii (codiţele) de la fructele de cireş şi/sau vişin, recoltate la coacerea completă a fructelor, în mai-iunie.

Codiţele de cireşe le găsim pomenite în cărţile de medicină şi farmacie din Germania anilor 1800. În medicina germană a secolului XIX codiţele de cireşe erau recomandate pentru catar în general, mai puţin ca diuretice şi calmante şi pentru  amenoree, Menstruatio suppressa.

Medicina ştiinţifică românească de la începutul secolului XX atribuia codiţelor de cireşe o acţiune diuretică din cele mai pronunţate; sub formă de ceai se recomandau şi atunci ca remediu natural în afecţiunile catarale ale tractului urinar, hidropizii etc., considerat fiind de către medici un diuretic cvasi-farmaceutic.

În prezent se cunoaşte că Cerasorum stipites conţin taninuri, flavone, proantociani, săruri de potasiu, fiind utilizate pentru proprietăţile lor diuretice, astringente, antidiareice, antilitiazice, dar şi pentru efectul antiinflamator renal, în tratamentul natural al cistitelor, pielitelor, pielonefritelor şi a catarului vezical.

Într-un studiu clinic, codiţele de cireşe au dovedit efectul diuretic asupra pacienţilor, cu creşterea eliminării de sodiu şi clor.

Fructele de cireş sau vişin, bogate în vitamine şi acizi organici, se folosesc în alimentaţie, în stare proaspată sau prelucrată (dulceţuri, compot, vişinată, lichioruri); seminţele sunt folosite în industria chimică; lemnul se foloseşte în industria mobilei.

În produsele naturiste, în prezent, regăsim codiţele de cireşe în ceaiurile diuretice recomandate pentru afecţiuni urinare şi, de asemenea, pentru reumatism şi gută.

Posted on 2 Comments

Ciuboțica cucului

Primula officinalis/Primula veris L. (Primulaceae)

 

De sute de ani florile au ascuns înțelesuri secrete derivate din mitologie, folclor, religie și din simboluri istorice. În epoca victoriană se utiliza alfabetul secret al florilor pentru a comunica sentimente care nu ar fi putut fi expreimate prin viu grai. Ciuboțica cucului reprezenta „frumusețea tânără”. Originea numelui provine de la anglo-saxoni care o numeau „Cheie de flori” și o asemănau cu un buchet de chei, emblema Sfântului Petru. Conform legendei, într-o zi, Sfântul Petru a auzit zvonuri cum că oamenii încercau să intre în rai prin ușa din spate în locul ușii din față, ale cărei chei le deținea. Agitat din cauza lipsei de respect, Sf. Petru scapă buchetul de chei iar acesta ajunge pe pământ, prinde rădăcină și astfel se nasc florile de ciuboțica cucului. Brusfel o numea „Herba paralysis”. Medicii elvețieni o foloseau în tratarea diverselor afecțiuni respiratorii.

Mica plantă medicinală, cu flori galben-aurii, care crește în poieni și luminișuri, în fânețe și în zonele muntoase, conține saponine, heterozide generatoare de ulei volatil, taninuri și flavonoide. În scop terapeutic se folosesc rădăcina și rizomul (Primulae rhizoma cum radicibus), florile (Primulae flos), frunzele (Primulae folium).

Are un efect acțiune puternic expectorant și fluidifiant a secrețiilor bronhice datorită saponozidelor. Acestea reglează secreția bronșică determinând fluidificarea ei și ușurarea expectorației. Este o plantă medicinală utilizată de fitoterapeuți în tratamentul afecțiunilor aparatului respirator și pulmonar (tuse de diverse etiologii, rinită, pneumonie, gripă, bronșită, răceală, febră).

În plus, ciuboțica cucului este un bun diuretic natural și, la nevoie, un sedativ de nădejde și se recomandă în tratamentul afecțiunilor renale și ale vezicii urinare, insomnii ușoare, gută.
Extern, ciuboțica cucului se folosește sub formă de cataplasme calde, din frunze și flori proaspete aplicate pe locurile dureroase, planta având, în același timp, acțiune calmantă, cicatrizantă și hemostatică.