Posted on Leave a comment

Antibiotice naturale din propria cămară

remedii naturale

De ce să te îndopi cu antibiotice de sinteză, când natura are pentru tine leacuri sigure, eficiente și fără efecte adverse? Multe dintre ele se găsesc, fără să știi, chiar la tine în cămară. Anumite plante, legume și condimente sunt extrem de sănătoase, au proprietăți antimicrobiene și o mare putere de a reduce infecțiile din organism, fiind niște tratamente naturiste eficiente:

Usturoiul

Potrivit cercetărilor, ar conține 39 de substanțe antibiotice care, împreună, tratează o gamă largă de infecții din organism. Cel mai cunoscut component, alicina, are efect împotriva stafilococului auriu, rezistent la unele antibiotice de sinteză. În plus, vine la pachet cu antioxidanții săi, care întăresc imunitatea. Consumă-l proaspăt, în mâncare, sub formă de infuzii, atunci când suferi de infecții respiratorii ori digestive, sau folosește-i sucul proaspăt, în caz de otită, herpes.

Cuișoarele

Infecțiile respiratorii, digestive, dentare, toate acestea își pot găsi leacul în micuțele și aromatele cuișoare. Sunt considerate un adevărat panaceu, datorită efectului lor antiseptic, antiinflamator, antibacterian, analgezic și antioxidant. Se folosesc ca ulei esențial, infuzie sau pudră, adăugată în diverse rețete.

Cimbrul

Îţi protejează stomacul de infecţii în cazul în care consumi alimente contaminate cu diverse bacterii. Poţi să-l foloseşti proaspăt sau uscat, în salate, sau sub formă de ulei esenţial (câteva picături, amestecate în uleiul de măsline). În caz de sinuzită sau infecţii ale gâtului se pot face inhalaţii cu ulei esenţial de cimbru.

Bogată în vitamine, minerale şi enzime uşor asimilabile de către organism, ea este o adevărată farmacie şi leac pentru un spectru larg de afecţiuni, de la nivelul tubului digestiv până extern, la nivelul pielii. Are proprietăţi antibacteriene, antibiotice şi antiinfecţioase.

Uleiul esențial

Oricine are în casă o sticluță cu ulei esențial. În funcție de planta din care au fost extrase, unele uleiuri se folosesc în afecțiuni ale stomacului, altele în răceli, sinuzită, dureri de cap, boli de ficat sau pentru întărirea imunității. Dar cel mai utilizat efect medicinal al acestor remedii este cel antibiotic. Majoritatea tipurilor de ulei au proprietăți antibacteriene, antifungice și antivirale. Cele mai puternice uleiuri cu efect antibiotic sunt cele de cimbru, cuișoare și ti-tree.

Propolisul

Este un produs al stupului deosebit de valoros pentru sănătate. Poate distruge tulpini de E. coli și de stafilococ auriu, stimulează imunitatea, fiind extrem de eficient în cazul durerilor în gât și tusei. Îl găseşti sub formă de batoane, pe care le poţi consuma ca atare, sau sub formă de tinctură, din care poţi lua zilnic câteva picături, combinate cu miere sau pe o bucăţică de pâine.

Oțetul de mere

Are proprietăți antibiotice și antiseptice, iar dacă e consumat în doze mici zilnice, ajută la alcalinizarea în mod sirop cu uleiuri esentialenatural a organismului și scade riscul de cancer.

Ghimbirul

Sursă excelentă de vitamine și minerale, bogat în antioxidanți, ghimbirul întărește sistemul imunitar, ajută digestia, tratează răcelile, scade febra, îmbunătățește circulația sângelui și chiar poate inhiba dezvoltarea celulelor canceroase. În caz de gripă și răceală, ghimbirul este tratamentul din cămară care te ajută să te pui pe picioare. Consumat sub formă de ceai (în care poți adăuga puțină miere și lămâie), ghimbirul descongestionează căile respiratorii, ameliorează durerea în gât, scade temperatura corporală, favorizează expectorația și ajută, astfel, la ameliorarea tusei. Se găsește, de altfel, și în compoziția siropului Biosept, un tratament natural cu efect antibiotic, antiviral, antifebril, antiinflamator, expectorant și imunostimulent.

Este remediul ideal în răceală și gripă, luptă cu tot felul de infecții și întărește imunitatea. Se consumă prevenit sub formă de ceai, capsule sau tinctură.

Substanțele volatile din această plantă atât de populară la noi au efecte antibiotice, antiinfecțioase, împiedicând multiplicarea microorganismelor din tractul digestiv. Face minuni și în răceală/gripă, tuse, dureri de cap, sinuzită, cistite, urticarie. Se consumă proaspătă, în limonade, sau sub formă de ceai, pulbere, tinctură, ulei esențial.

Posted on Leave a comment

Terapii naturale pentru nasul înfundat

solutii naturale

Nasul înfundat (congestia nazală) este una dintre cele mai des întalnite cauze de disconfort fizic întâlnite atât la copii, cât și la adulți. Este o afecțiune caracterizată prin constricția căilor respiratorii nazale care împiedică subiectul să respire prin nas.

Cauzele sunt variate, dar cel mai frecvent este vorba de:

–infecții

Acestea pot fi virale sau bacteriene. Pe lângă obstrucția nasului, pot apărea si febră, secreții nazale apoase sau mucopuruente, durere în gât, stare generală modificată, lipsa apetitului.

–alergii

Nasul înfundat se asociează cu strănut des, secreții nazale transparente, mâncarime la nivelul nasului, afectarea concomitentă a ochilor.

–modificări anatomice și anomalii de structură

Cel mai frecvent este vorba de polipi specifici perioadei copilăriei. Prezența lor duce la respiratie orală pe gură.

–corpi straini intranazali

Nasul înfundat se poate trata prin igiena nasului cu ser fiziologic sau apă de mare, umidificarea aerului din cameră, îndepărtarea alergenilor și uleiuri esențiale cu efect decongestionant.

Soluții pentru a scăpa de nasul înfundat:

Cea mai bună metodă de a folosi uleiuri esențiale pentru a ușura un nas înfundat este prin inhalare. Puteți inspira uleiuri în mai multe moduri.

Inhalarea cu abur presupune combinarea uleiurilor esențiale cu apa fierbinte pentru a crea aburi terapeutici. Se recomandă adăugarea a trei-șapte picături de ulei esențial în apă clocotită într-un vas mare sau într-un vas termorezistent. Folosiți un prosop pentru a vă acoperi capul și a respira prin nas nu mai mult de două minute. Mențineți ochii închiși pentru a preveni iritarea ochilor.

Inhalarea directă se referă la inhalarea uleiului esențial chiar din sticlă. De asemenea, puteți adăuga o picătură de ulei pe o batistă, un material de bumbam și să inspirați.

Difuzoarele dispersează uleiurile esențiale în aer, permițându-le să se dilueze înainte de a fi inhalate. Aceasta este o metodă mai modernă de inhalare a uleiurilor din aer.

Pentru o baie de aromaterapie, adăugați câteva picături de ulei esențial diluat în apa de baie sau pentru un masaj de aromoterapie, adăugați câteva picături de ulei esențial în loțiunea preferată de masaj sau uleiul de masaj.

Un astfel de ulei esențial cu proprietăți decongestionante este cel de eucalipt, care conține în principal, eucaliptol cu rol de uşurare a respiraţiei, efectul este datorat stimulării receptorilor care sunt activaţi de fluxul de aer inspirat. Conform Asociației Naționale pentru Aromaterapie Holistică (NAHA), 1,8 cineol (eucaliptol) ajută la curățarea aerului de bacterii și alți microbi. De asemenea, poate ajuta curățarea căilor respiratorii de mucus și este un suprimant natural pentru tuse. Studiile au arătat că uleiul esențial de eucalipt este o alternativă sigură și eficientă pentru ameliorarea simptomelor asociate cu răceala, cum ar fi congestia nazală.

Uleiul esențial de mentă joacă și el un rol important în decongestionarea nasului prin componentul majoritar, mentol, datorită stimulării termoreceptorilor din cadrul vestibulului nazal şi controlării efluxului de calciu, ceea ce produce apariţia unei senzaţii reci şi creşterea fluxului de aer nazal.

ulei nazalUleiul esențial de pin este un antiseptic, decongestionant și epectorant al căilor respiratorii. Conține alfa și beta – pinen care ușurează respirație, elimină secreția de mucus și desfundă nasul. Hippocrate citează pinul pentru ameliorarea bolilor respiratorii, durerile de gât și congestia nazală.

De asemenea, uleiul de mirt era utilizat de Greci și Romani pentru afecțiuni pulmonare și urinare. Acesta conține 1,8 cineol, pinen care au proprietăți expectorante, decongestionante, antitusive, mucolitice, anticatarale, antiinfecțioase, antiinflamatoare.

Aceste uleiuri esențiale le regăsim în diferite combinații, în produsele Hapciu nazal ulei Roll-on, Hapciu inhalant la sticluță, Hapciu solubil la plic, care ajută la desfundarea nasului și ușurarea respirației.

Posted on Leave a comment

Plante pentru echilibru emoțional, din ceaiul DISTONOPLANT

ceai din plante

ROINIŢA

Medicul arab Avicenna (secolul XI) a lăudat roiniţa pentru întărirea vitalității și eliminarea melancoliei. În trecut, mai multe farmacii de plante au atribuit și ceaiului de roiniţă nu numai efecte benefice generale asupra creierului, ci și îmbunătățiri specifice de memorie (Coghan, 1584; Evelyn, 1699). Boerhaave (1739) recomandă roiniţa ca pe un tratament invigorant pentru tulburările nervoase. În 1938 Madaus confirmă că Melissa are un efect de întărire a nervilor, anti-spasmodic și revigorant, în special asupra creierului şi inimii.

Rapoartele contemporane sugerează că, pe lângă faptul că posedă proprietăți spasmolitice și antibacteriene, roiniţa poate modula o serie de manifestări comportamentale, cu indicații care includ administrarea ca sedativ ușor, în somn tulburat și pentru atenuarea simptomelor tulburărilor nervoase, inclusiv reducerea excitabilității, anxietății și stresului (Kommission E Monograph, 1984; Bisset și Wichtl, 1994).

Din 1991 apar studii publicate, precum cel realizat de Soulimani şi colab., care susţin că proprietățile sedative ale M. officinalis care stau la baza utilizării tradiționale, au fost confirmate pentru doze mici prin scăderea parametrilor comportamentali măsurați. Cu doze mari, s-a obținut o activitate analgezică periferică prin reducerea durerii induse.

Mai departe, după ce într-un studiu anterior a fost demonstrat că un extract comercial de Melissa a dus la creșterea calmului în funcţie de doză, în 2003 Kennedy şi colab. au arătat, într-un alt studiu, că cele mai notabile efecte cognitive și de dispoziție ale administrării roiniţei au fost performanțele îmbunătățite ale memoriei și creșterea „calmului”. Aceste rezultate sugerează că dozele de Melissa officinalis la, sau peste valoarea maximă folosită în studiu (1,6 g), pot îmbunătăți performanțele cognitive și starea de spirit.

Un articol publicat în jurnalul Fitoterapia, în numărul din iunie 2005, arată că atunci când este utilizată în ceaiuri din plante, roiniţa  își păstrează proprietățile arătate în medicina tradițională. Astfel, în această formă, roiniţa este considerată o plantă importantă folosită pentru a ajuta spasmele tractului digestiv și în special în distonia neuro-vegetativă.

Mai mult, în 2009, López şi colab. arată că roiniţa manifestă efect neuroprotector datorită activităţii sale antioxidante semnificative.

În 2011 Cases şi colab. au arătat într-un studiu, pentru prima dată, că administrarea cronică de roiniţă ameliorează efectele legate de stres.

Date farmacologice indică faptul că uleiul esențial de roiniţă are proprietăți putative anti-agitație la om.

Un review publicat în 2016 concluzionează că studiile farmacologice moderne au validat multe dintre utilizările tradiționale ale roiniţei. Datele analizate au relevat faptul că roiniţa este o sursă potențială pentru tratamentul unei game largi de afecţiuni, în special anxietatea și unele alte afecțiuni ale SNC.

Mai recent, în 2018, Haybar H şi colab., în 2018 au arătat că 8 săptămâni de administrare a unui supliment de roiniţă 3 g, poate reduce depresia, anxietatea, stresul și tulburarea de somn la pacienții cu angină cronică iar Heydari şi colab. au demonstrat că Melissa officinalis poate reduce simptomele psihosomatice, tulburarea de somn și anxietatea, depresia și tulburarea funcției sociale la adolescenți.

În dorinţa de a aprofunda mecanismele de acţiune care stau la baza efectelor roiniţei, în 2020, Ghazizadeh și colab. arată că extractul hidro-alcoolic de roiniţă inhibă anxietatea și depresia prin prevenirea stresului oxidativ central și a apoptozei.

LEMON VERBENA

Recent, medicamentele pe bază de plante au fost utilizate pentru tratamentul unei varietăți de afecţiuni, incluzând afecțiuni neuro-comportamentale, datorită siguranței, eficacității, acceptabilității culturale și a efectelor secundare reduse.

Lippia citriodora a fost folosită pe scară largă în industria alimentară și. Frunzele de lemon verbena sunt utilizate în alimente ca agenți aromatizanți, dar au o lungă istorie de utilizare tradițională ca sedativ și
pentru tratamentul insomniei în diferite societăți.

Diferite proprietăți benefice ale plantei au fost raportate atât în ​sistemele de ​medicină tradițională, cât și în cele moderne. Printre altele, frunzele acestei plante sunt utilizate pentru tratamentul durerilor neuropatice și stomacale, amețelilor, durerilor de cap, ca somnifer, în anemie, migrene (Pascaul și colab., 2001). Mai mult, studiile farmacologice au indicat faptul că frunzele de lemon verbena prezintă proprietăți diferite, inclusiv antioxidante (Lenoir și colab., 2011), antinociceptive și antiinflamatorii (Mehrabizadeh Honarmand et al., 2011).

Conform mai multor investigații, lemon verbena și constituenții săi principali prezintă efecte neuroprotectoare puternice. În studiile recente, s-a dovedit că stresul oxidativ este asociat cu tulburări neuro-comportamentale, cum ar fi anxietatea și depresia (Bouayed et al., 2009).

Rezultatele studiului realizat de Razavi şi colab. în 2017 sugerează că atât extractele etanolice cât și cele apoase de lemon verbena, precum și verbascosidele din compoziţia sa prezintă efecte anxiolitice, sedative și relaxante musculare. Studiul mai afirmă că mecanismul efectelor sedative și anxiolitice ale acestei plante poate fi parțial datorat interacțiunii cu receptorii GABAA.

BUSUIOC

Busuiocul are o tradiţie însemnată de utilizare medicinală.

Lonicerus (1564) prezenta busuiocul, printre altele, ca întăritor al creierului și al inimii, folosindu-l în amețeli și melancolie. Apoi Haller (1755) i-a atribuit o putere de întărire a nervilor, ușor anestezică și de calmare a durerilor. Meyer (1935) numește infuzia de busuioc ca agent calmant pentru afecțiuni nervoase, iar Leclerc o recomandă împotriva spasmelor gastrice care apar în dispepsia de origine nervoasă. Cadéac și Meunier (1889) atribuie uleiului esențial de busuioc proprietatea de a reduce activitatea de inervație cefalorahidiană. Potrivit acestora, acesta trebuia clasificat în categoria uleiurilor esențiale anestezice.

Digital Herbarium and Drog Atlas (Farkas şi colab., 2014) prezintă busuiocul ca fiind utilizat împotriva problemelor cardiace nevrotice.

Încercând să demonstreze în prezent, în mod ştiinţific tradiţia busuiocului, în 2011, Bora şi colab., amintind că busuiocul a fost utilizat în mod tradițional pentru tratamentul anxietății, bolilor cardiovasculare, durerilor de cap, durerii nervoase, ca antispastic și antiinflamator și utilizat într-o varietate de afecțiuni neurodegenerative, arată în studiul realizat de ei un potenţial neuroprotector al acestuia.

Un studiu realizat în 2015 de Rabbani şi colab. mai face un pas în justificarea utilizărilor tradiţionale şi arată potenţialul anxiolitic și sedativ al extractului hidroalcoolic și al uleiului esențial de busuioc. Principalele componente ale uleiului esențial al acestei plante sunt geranialul, neralul, oxidul de cariofilenă și metil cavicolul.

PASSIFLORA

Fiind o specie originară în continentul american, Passiflora a fost introdusă în medicina ştiinţifică în 1839 sau 1840 de Dr. L. Phares, din Mississippi, care, în New Orleans Medical Journal, înregistrează unele studii ale remediului. Medicii americani din secolele XIX-XX considerau că acţiunea plantei se exercită în principal asupra sistemului nervos, remediul găsind o aplicație largă în tulburările spasmodice și ca agent producător de odihnă. Era considerată deosebit de utilă pentru a alina neliniștea și a depăși. S-a dovedit deosebit de utilă în insomnia sugarilor și a bătrânilor. Se preciza că oferă somn celor care muncesc sub efectele grijilor sau suprasolicitării mentale, ameliorează simptomele nervoase cauzate de iritabilitate  nervoasă. Se considera că somnul indus de pasiflora este un somn liniștit, odihnitor, iar pacientul se trezește liniștit și reîmprospătat.

Phares (1867) s-a referit mai întâi la efectul analgezic al florii pasiunii. Prima lucrare importantă asupra efectului Passiflorei provine de la Stapleton (1904) care a confirmat efectul sedativ găsit deja de Phares și a avut succes cu planta în tratamentul insomniei.

În manualele de fitoterapie utilizările medicinale tradiționale ale Passiflora incarnata includ utilizarea ca un sedativ în neurastenie, distonie neurovegetativă, insomnie, stări de anxietate, neliniște și tulburări nervoase (Dhawan et al, 2001; Bisset, 1994).

Publicţia Ethnobotony, the leaves of life, a lui Derek Johnson, apărută în 2018, şi care reprezintă o experiență a acestuia de peste trei decenii în predarea, cercetarea și practicarea medicinei naturiste,  prezintă indicaţiile passiflorei, printre altele, în anxietate, probleme gastro-intestinale cu origine nervoasă, insomnie, stres, tensiuni nervoase, distonie neurovegetativă, stări de epuizare.

O lucrare ştiinţifică realizată în 2018 şi care oferă o actualizare de 10 ani a unei revizuiri sistematice mai vechi (2007) a medicamentelor pe bază de plante studiate într-o gamă largă de tulburări psihiatrice, inclusiv depresie, anxietate, probleme obsesiv-compulsive, afective sezoniere, bipolare, psihotice, fobice, somatoforme și hiperactivitate cu deficit de atenție, care cuprind atât dovezi farmacologice cât și clinice ale activității psihotrope, a relevat probele clinice pentru 11 plante în 11 tulburări psihiatrice. Astfel, această lucrare a arătat că există dovezi de înaltă calitate pentru utilizarea speciei Passiflora, pe lângă alte 10 plante, aducând încă o dată susţinerea ştiinţifică pentru utilizările sale tradiţionale.

LAVANDA

Florile de lavandă sunt deja un agent nervin încercat și testat de la Paracelsus încoace, lăudat ca remediu calmant al inimii.

Cadéac și Meunier (Contribution a l’étude physiologique de l’essence de lavande, 1890) au arătat că uleiul esenţial de lavandă, în doze terapeutice, acționează ca un calmant, amorțește sensibilitatea, reduce excitabilitatea reflexă , scade ușor temperatura, la fel ca și energia contracțiilor inimii.

Uleiul esenţial de lavandă este şi acum unul dintre uleiurile utilizate frecvent aromaterapie pentru a reduce anxietatea și durerea.

În medicina tradiţională lavanda este în general considerată un nervin ușor care este deosebit de popular folosit în migrene. Este prescrisă pentru neurastenie, vertij, palpitații nervoase, excitare nervoasă generală, isterie, convulsii, leșin și insomnie.

Lavanda este folosită în fitoterapie ca sedativ, narcotic, antiinflamator și antidepresiv (Khalil și colab., 2019). Linaloolul și linalool acetatul din lavandă stimulează sistemul parasimpatic, provocând efecte sedative și narcotice (Karadag și colab., 2017). Aroma de lavandă stimulează de asemenea undele alfa
în creier (Afriani și Rahmawati, 2019). Studiile au a arătat că efectul uleiului de lavandă sub formă de aromaterapie pe anxietate este similar cu efectele medicamentelor anti-anxietate. Clorodiazepoxidul a fost comparat cu uleiul de lavandă și s-a constatat că ambele au efecte similare în anxietate. Într-un alt studiu, efectul uleiului de lavandă asupra anxietăţii a fost comparat cu lorazepamul și s-a constatat
că uleiul de lavandă era mai eficient decât lorazepamul (Fernandez și colab., 2018).

Studiile au mai arătat efectul pozitiv al uleiului de lavandă asupra anxietății cauzate de naștere (Mirzaei și colab., 2015, Tafazoli și colab., 2011), intervenţii chirurgicale (Braden și colab., 2009), stomatologice (Lehrner și olab., 2005, Zabirunnisa și colab., 2014), chirurgia sânului (Beyliklioğlu și Arslan, 2019) și sternotomie (Khalil și colab., 2019).

Rezultatele celui mai recent studiu asupra efectelor lavandei au arătat că biopsia măduvei osoase este asociată cu anxietatea, iar mirosul aromelor de lavandă este eficient în reducerea anxietății la pacienții supuși acestei proceduri. Acest parfum poate fi utilizat de echipa de tratament în clinici de hematologie și oncologie pentru a reduce anxietatea cauzată de biopsia măduvei osoase (Abbaszadeh şi colab. 2020).

Posted on Leave a comment

Tipuri de tratamente pentru imunitate

tratamente imunitate

Remediile naturale pentru întărirea imunității sunt benefice deoarece favorizează menținerea stării de sănătate sau recuperarea mai rapidă după boală. Ajută organismul se lupte cu succes împotrivă  agresiunilor microbiene. Așadar, este recomandat ne întărim imunitatea care șuștină apărarea corpului. Așadar, iată câteva variante de tratamente naturiste pentru imunitate și beneficiile lor:

Cura cu ceaiuri pentru creșterea imunității

Ceaiurile, pe lângă hidratarea atât de importanta pentru organism, în funcție de planta medicinala utilizata sau de combinația de plante din rețetă lor pot contribui la creșterea imunității. Plantele medicinale recoltate din medii lipsite de poluare, la momentul potrivit fiecărei specii,  cultivate sau din flora spontana, au conținutul ideal de substanțe active pentru scopul urmărit. Ele sunt ușor de asimilat și au gust plăcut. Câteva ceaiuri care sunt cunoscute pentru  întărirea  sistemului imunitar sunt: ceaiul de Echinacea, ceaiul de Măceșe, ceaiul de Cătină. Toate acestea sunt importante pentru calitățile lor și efectele în ceea ce privește apărarea organismului.

tincturaTratamentul cu tincturi

Tincturile sunt forme de preparare a unor plante medicinale. Unele dintre cele mai cunoscute tincturi în ceea ce privește creșterea imunității, sunt: tinctura de Propolis, tinctura de Echinacea. Propolisul este considerat a fi un antibiotic natural, el ajutând în lupta împotrivă bacteriilor. De asemenea are proprietăți antivirale, antiseptice și de creștere a imunității.

Pulberi din  plante medicinale

Plantele, florile, anumite părți din copaci sau scoarța lor, pot fie preparate sub formă de pulbere. Astragalusul, gheară mâței, ciupercile medicinale, reperezinta doar câteva exemple  de produse vegetale sub formă de pulberi utilizate în formula unor remedii pentru întărirea sistemului imunitar. Astragalus este folosit în convalescență și întărirea generală a organismului. În medicina tradițională chineza este recomandat în caz de oboseală legată de lipsa poftei de mâncare. Rădăcină de Astragalus este una dintre cele mai puternice plante suport pentru imunitate fiind și un bun adaptogen astfel încât combate stresul, unul dintre factorii care scad imunitatea.

Gheară mâței datorită multiplelor proprietăți, este folosită de mai bine de 2000 de ani în Peru și alte tari din America de Sud; o regăsim acum ami ales în compoziția unor capsule.Este tonică, antibacteriană și antivirală și eficientă prin compoziția ei complexă împotrivă unui număr impresionant de boli.

Tratamentul cu siropuri

Siropurile sunt unele dintre cele mai plăcute forme de a administra tratamentele naturiste. Ele au de obicei gust foarte plăcut, fiind chiar preferatele copiilor. Un exemplu de sirop pentru creșterea imunității poate fie cel de Șovârv, Echinacea, Eucalipt, Scorțișoară .

Tratamentul cu combinații de diverse plante și fructe care au roluri în întărirea organismului

Tratamentele naturiste pot fie realizate din combinații din plante medicinale, fructe sau părți florale. De exemplu se pot combina fructele de Măceș cu florile de Portocal și cu planta Echinacea. Se poate adaugă și o linguriță de rădăcină de Ashwagandha în ceaiul sau infuzia realizată din plantele anterior menționate. Astfel, prin puterea combinata a ingredientelor, se obțin rezultatele așteptate.

Posted on Leave a comment

Plante medicinale și tratamente naturiste pentru ameliorarea simptomelor menopauzei

remedii naturiste

Ce este menopauza?

Menopauza este o schimbare majoră în corpul unei femei. Ca rezultat al schimbărilor hormonale se pot instala unele acuze, disconforturi resimțite mai intens de către unele femei. Astfel simptomele premenopauzei sau menopauzei pot avea grade diferite de severitate. Depinde de contextul hormonal individual precum și de sensibilitatea personală a fiecărei femei.

În mod fiziologic, pe măsură ce femeile trec  de 40 sau 50 de ani, încep apară stări neplăcute precum bufeurile, schimbările de dispoziție, iritabilitatea, durerile articulare, tulburările de somn și chiar diverse probleme de sănătate. În urma examinării medicale se constată este vorba despre premenopauză sau menopauză, nefiind vorba despre o boală, ci doar despre o condiție naturală normală prin care trec toate femeile.

Orice femeie aflată în premenopauză sau menopauză, este interesată de modalități naturale pentru ameliorarea simptomelor neplăcute care însoțesc această periodă, de altfel fiziologica, din viață ei; este important se obțină acest lucru fară efecte secundare.

Vom prezenta câteva plante medicinale și tratamente naturiste care pot fi de ajutor acum.

Opțiuni de tratament ale simptomelor menopauzei

O modalitate de tratament pentru  simptomele menopauzei o reprezintă administrarea de  hormoni care suplinească deficitul, deficit care este răspunzător de tot tabloul simptomatic, însă aceștia pot avea numeroase efecte secundare. Din fericire, există și o a doua opțiune, fară efecte secundare și anume remediile naturale  bazate pe plante medicinale care conțin estrogeni naturali- fitoestrogeni și care echilibrează sistemul nervos vegetativ; astfel se ameliorează sau se remit simptome precum neliniștea, iritabilitata, bufeurile, tulburările de somn.

Tratamente naturiste pentru menopauză – eficiente și fără efecte secundare

Știm există multe femei ce optează pentru tratament natural în vederea ameliorării sau eliminării simptomelor menopauzei. Acest lucru are sens pentru a se putea bucura în continuare de o viață echilibrată, armonioasă și a face fata ușor schimbărilor hormonale firești, ce vin o dată cu înaintarea în vârstă.

Plante medicinale pentru tratarea simptomelor menopauzei

Și în această situație natura vine în ajutorul nostru cu numeroase plante medicinale ce suplinesc deficitul de hormoni, ce echilbreaza sistemul nervos vegetativ atenuâd sau chiar eliminând simptomele prezente fără a genera efecte adverse. Eficiența acestor plante medicinale a fost studiată și  dovedită clinic; le regăsim în remedii naturale recomandate în menopauză; menționam câteva dintre acestea: rădăcină de lemn-dulce, cohos negru (cimicifuga), trifoiul roșu, salvia, semințe de in, mlădițe de zmeur, brâncă ursului, ginseng, cimbrișor, lavandă, păducel, mentă.

Posted on Leave a comment

Plante medicinale benefice în tratamentele antivirale

planta medicinala

Durerile de gât, febra, nasul înfundat sau care curge – toate sunt simptome care pot indica o infecție virală. Spre deosebire de infecțiile bacteriene, infecțiile virale nu pot fi tratate cu antibiotice. Din fericire, exista plante medicinale care ajută atât la prevenirea afecțiunilor virale, cât și la tratarea virozelor respiratorii și la accelerarea obținerii stării de bine.Astfel tratamentele naturiste ajută la întărirea sistemului imunitar ceea ce este ideal pentru a face față ușor infecțiilor respiratorii virale și la îndepărtarea cauzei, deci la inhibarea dezvoltării și înmulțirii virusului cu remiterea tabloului simptomatic.

ceai medicinalFructele de soc

Fructele de soc sunt cunoscute pentru proprietățile lor benefice în afecțiunile virale ale tractului respirator; el ajută la ameliorarea simptomelor prezente în viroza respiratorie. Studiile au dovedit că extractul de fructe de soc are efect inhibitor ușor în primele etape ale ciclului virusului gripal, cu efecte considerabil mai puternice în faza post-infecție. De asemenea, tratamentul antiviral pe bază de fructe de soc poate reduce substanțial simptomele infecțiilor de căi respiratorii superioare; ceaiul pe lângă că este plăcut la gust, ajută reducerea temperaturii, la calmarea tusei. Încă de la primele simptome, se recomandă administrarea acestor fructe de soc sub formă de ceai, tinctură sau sirop, aproximativ trei linguri pe zi pentru adulți și trei lingurițe pe zi pentru copiii cu vârstă peste 2 ani diluate în ceai.

Turmericul

Curcumina, principalul compus activ din turmeric, este utilizată în medicină încă din anii 1700. Aceasta afectează capacitatea virusului de a infecta celulele, reducând rata de replicare a acestuia și impiedicandu-l să se lege de suprafață celulei. De asemenea, curcumina are o puternică activitate antivirală împotrivă mai multor tipuri de virusuri, fiind utilizată în remediile naturale antivirale. Astfel, curcumina se utilizează în suplimentele alimentare cu acțiune antiinflamatoare, antivirală ca supliment, sau se poate folosi ca aliment, turmericul care conține substanță activă curcumina.

Uleiul de oregano

Principala componentă activă din uleiul de oregano este carvacrolul, un antiviral natural care reduce capacitatea de a-și infecta gazda. O altă componentă majoră a acestei plante medicinale este timolul, care are proprietăți antivirale. Acesta se utilizează în diferite forme de condiționare- capsule, comprimate, soluții, siropuri, ca tratamente antiviral natural pentru a reduce activitatea virusului respirator sau herpetic și pentru a combate inflamațiile (generate de prezenta virusului).

Menta

Menta este una din plantele medicinale recunoscută oficial pentru proprietățile sale antivirale. Pe lângă mentol, care se găsește în concentrații mari, menta conține peste 40 de compuși, cum ar fi flavonoidele, polifenolii și tocoferolii, care pot juca un rol important în combaterea simptomelor prezente în cazul virozelor – nas înfundat, durere de gât, dureri musculare.

Usturoiul

Usturoiul este renumit printre plantele medicinale cu acțiune antimicrobiana și imunostimulenta. Acesta este folosit de secole în tratarea diferitelor afecțiuni. Principalul sau compus, alcina, are numeroase beneficii pentru sănătate și mai ales în activitatea antimicrobiana. Studiile au arătat că extractul de usturoi poate fi eficient împotrivă mai multor tipuri de virusuri respiratorii inclusiv virusurile gripale.

Echinacea

Echinacea este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale pentru întărirea imunității având în același tmp și proprietăți antimictobiene. Extractul de echinacea este folosit în remediile antivirale naturiste pentru a reduce activitatea mai multor tipuri de virusuri, bacterii și a crește rezistență organismului la îmbolnăvire. Pulberea de planta sau extractul îl găsim sub forma de tinctura, capsule, comprimate, sirop sau ceai uneori în combinații cu alte plante medicinale care îmbogățesc proprietățile remediului.

Ghimbirul

Ghimbirul este cunoscut atât ca aliment-condiment cât și ca medicament natural având pentru numeroase proprietăți terapeutice; este bogat în compuși activi, inclusiv fenoli, terpeni și acizi organici, fiind benefic pentru sănătate. S-a dovedit că ghimbirul poate împiedică dezvoltarea virusurilor precum și a bacteriilor și a fungilor; este un bun stimulent al digestiei și antiemetic, în același timp, fiind foarte eficient în combaterea răcelilor.

Ghimbirul este un remediu natural împotriva gripei și răcelii; datorită proprietăților sale antivirale, poate reduce manifestările virozei și gripei, iar gingerolului din rădăcină poate contribui la diminuarea riscului de infecție din organism. Ajută la întărirea sistemului imunitar și susține organismul în lupta împotriva agenților patogeni precum virusuri sau bacterii.
Îl găsim în formula unor capsule, siropuri sau ceaiuri; poate fi recomandat chiar și în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează atunci când sunt răcite.

Ceaiul preparat din ghimbir este perfect împotriva răcelii favorizand reducerea temperaturi corporale.

Posted on Leave a comment

Plante cu efect antiinflamator, care țin loc de aspirină

plante

Se spune că aspirina este medicamentul pe care oricine trebuie să-l aibă în casă, căci este salvator în multe situații. Ajută în caz de febră, răceală, în afecțiuni de tip reumatismal, durere de cap și orice alt tip de durere, datorită efectului său antiinflamator și analgezic. Dar clasica aspirină poate veni și cu efecte adverse: gastrită, alergii, intoxicații, scăderea numărului de trombocite, distruge acidul folic din organism și afectează ficatul copiilor mai mici de 12 ani. Riscurile pot fi evitate dacă apelați la tratamente naturiste. Mai exact, la plantele cu efect antiinflamator. Iată care sunt acestea:

Scoarța de salcie

Era utilizată dinainte de Hristos, fiind descoperite date care atestă că „părintele medicinei”, Hipocrat, recomanda pacienților săi să mestece scoarță de salcie pentru a scădea febra și inflamația. În zilele noastre, companiile farmaceutice au dezvoltat medicamente cu aceleași efecte, chiar mai rapide, inspirându-se din scoarța de salcie care e considerată, astfel, „străbunica aspirinei”. Dar acestea, administrate pe termen lung, au efecte adverse, prin urmare, mulți au început să se reîntoarcă la natură. Scoarța de salcie este planta cea mai bogată în salicin, o substanță care trece prin tubul digestiv, e procesată și transformată în acid salicilic. Conversia durează câteva ore, astfel că efectele nu apar imediat, ca în cazul medicamentului de sinteză, dar se mențin câteva ore. Scoarța de salcie are acțiune antiinflamatoare, antialgică, sedativă, antireumatică, sudorifică, scade febra, durerea de cap și durerile reumatismale, e de ajutor în răceală și gripă.  Se poate consuma atât sub formă de decoct, cât și pulbere, în cadrul capsulelor.

Crețușca

Este o altă plantă înrudită ca acțiune cu scoarța de salcie, și ea conținând derivați ai acidului salicilic numiți salicilați. Aceștia îi conferă proprietăți antireumatismale, antiinflamatoare. În plus, are un puternic efect antiinfecțios, diuretic și protejează mucoasa gastrică.

Fructul de Noni

I se mai spune „aspirina Polineziei”, având multe proprietăți atestate prin cercetări: antivirale, antifungice, antiinflamatoare, antifebrile, antidepresive și multe altele, planta fiind considerată aproape un panaceu.

Fructele de ienupăr

Au și ele efect antiinflamator și diuretic, fiind utile în inflamații acute ale articulațiilor, în durerile musculare, gută și reumatism.

Frunzele de mesteacăn

Sunt tratamentul natural ideal în caz de reumatism și gută, datorită proprietăților lor antiinflamatoare diuretice, depurative. Favorizează eliminarea acidului uric și a reziduurilor metabolice.

ceai medicinalLemnul dulce

Conține glicirizină, un compus asemănător cortizonului care îi conferă efect antiinflamator și antialgic. Este ideal în caz de răceli și dureri în gât.

Aceste plante nu numai că sunt sigure, nenocive, dar chiar au efecte vindecătoare greu de egalat. Nu irită tubul digestiv, nu afectează vasele de sânge și nu scad imunitatea organismului. Le găsiți și în componența ceaiului „Articulații sănătoase”, care elimină disconfortul articular dat de reumatism și gută.

Posted on Leave a comment

Ce să consumi seara pentru o digestie uşoară şi un somn liniştit

ceai medicinal

Odată cu lăsarea serii, sistemul digestiv îşi încetineşte la jumătate „motoarele”. Intră în funcţiune acum alte organe, cum este ficatul şi vezica biliară, care au rolul de a curăţa sângele de toxine. Dacă mănânci seara târziu, organismul nu are timp să digere alimentele, acestea vor fermenta şi apare o serie de neplăceri: balonare, gaze, dureri abdominale, vei adormi mai greu şi vei avea un somn agitat. Mai mult decât atât, ficatul şi bila nu vor mai avea timp să elimine toxinele din organism, energia fiindu-le „furată” de digestie. Iar aşa apar alte probleme de sănătate. Nu-ţi cere nimeni să mergi la culcare cu stomacul chiorăind de foame. Trebuie doar să nu te culci imediat după ce ai mâncat, să eviţi anumite alimente şi să alegi altele, mai uşor de digerat.

De evitat:

–          Mâncăruri grase, prăjeli, fast-food. Toate acestea stimulează producţia de acid gastric, care va „refula” spre esofag, cauzând arsuri.

–          Carnea, în special cea roşie. Este greu de digerat.

–          Dulciurile şi pastele făinoase. Au un conţinut ridicat de carbohidraţi cu asimilare rapidă. Nici ciocolata neagră nu e bună seara deoarece conţine cofeină care nu te va lăsa să dormi.

Recomandate:

–          Mâncărurile uşoare şi porţiile mici.

–          Alimentele bogate în potasiu, cum ar fi cartofii, bananele, care au capacitatea de a relaxa musculatura.

–          O salată formată din legume care se digeră uşor, cum ar fi morcovii, roşiile, dovleceii, castraveţii. Sau optează pentru legume fierte. Pune alături, în farfurie, o bucată de somon sau de ton care, pe lângă conţinutul sănătos de acizi graşi Omega-3, au capacitatea de a induce somnul.

–       ceai medicinal   Un ceai din plante medicinale cu efect relaxant, care te ajută să dormi bine: de tei, de valeriană, de sunătoare. Aceasta din urmă tratează şi bolile de stomac şi contribuie la normalizarea digestiei.

–          Mai poţi bea un pahar de lapte cald, îndulcit cu miere, un vechi remediu naturist pentru inducerea somnului.

Recomandarea Fares: Ceai Somn Liniştit, Ceaiul din plante medicinale Noapte Bună! şi capsulele Noapte Bună!, care susţin instalarea pe cale naturală a unui somn sănătos şi odihnitor.

Posted on Leave a comment

Tincturi și uleiuri de ajutor în această toamnă

plante medicinale

Conţin tot ce e mai bun dintr-o plantă medicinală, sunt concentrate, puternice, bine asimilate de organism, iar efectele lor benefice îşi fac efectul, uneori, chiar mai rapid decât medicamentele de sinteză. Vorbim despre uleiuri esențiale și despre tincturi. Primele se obțin prin distilare cu vapori de apă, metodă naturală care nu distruge substanțele active, iar tincturile sunt extracte din plante obținute prin combinarea cu alcool. Doar câteva picături pot echivala cu o ceaşcă de ceai sau cu o porţie de salată cu legume. Se folosesc pentru o gamă largă de afecţiuni, cât şi pentru întărirea imunităţii, în sezonul rece. Iată care sunt cele mai bune!

Tincturile

Tinctura de echinacea are efect antiinflamator, antibacterian, întărește imunitatea și tratează o gamă largă de infecții, în cazul în care boala s-a instalat deja. Cea de propolis e un adevărat medicament și antibiotic natural. Se poate administra cu alte produse ale stupului, în general miere, sau se adaugă în sucuri, limonade, ceaiuri. Tinctura de arnică are proprietăţi asemănătoare cu cele ale echinaceei, tratează răcelile, afecţiuni ale căilor respiratorii şi durerile în gât, când se face gargară cu o linguriţă de tinctură diluată în apă. Pentru creşterea imunităţii, se iau circa 30 de picături diluate în apă, dimineaţa, pe stomacul gol. E de menționat și tinctura de usturoi – antibacteriană, antivirală, antimicotică, hipoglicemiantă, stomahică, antispastică, antioxidantă, antitumorală, expectorantă, sedativă și multe altele. Dar, în același timp, este excelentă în stimularea imunității. Poți să-ți prepari în casă o astfel de tinctură, ținând la macerat în alcool, timp de 15 zile, 2-3 usturoi pisați. Se consumă câteva picături diluate într-un păhărel cu apă călduță, dimineața, pe stomacul gol.

ulei esential

Uleiurile

Folosite intern, uleiurile esenţiale reprezintă cea mai rapidă şi mai eficientă metodă de a profita de beneficiile plantelor medicinale din care au fost extrase. Uleiurile de busuioc sau mentă au proprietăţi antiseptice, descongestionante, expectorante şi îţi conferă imunitate atunci când sunt epidemii de gripă. Se administrează câteva picături de trei ori pe zi, în miere. Uleiurile de anason şi de coriandru stimulează şi ele imunitatea, ajutând corpul să se apere împotriva bacteriilor, ciupercilor şi virusurilor. Sunt bune în astenie, oboseală generală. Uleiul de cimbru e de mare ajutor în răceală, gripă, tuse, bronșită și alte afecțiuni ale aparatului respirator. Se administrează atât copiilor (1-2 picături de trei ori pe zi) cât şi adulţilor (3-5 picături de trei ori pe zi).

Din cătină, se poate obține atât ulei de cătină, cât și tinctură. Uleiul este un tonic general, imunostimulator, antioxidant, antiinflamator şi cicatrizant, din care se consumă 15 picături, de 2-3 ori pe zi. Tinctura se prepară din pulbere sau din fructele zdrobite, ţinute la macerat, în alcool. Într-o cură pentru întărirea imunităţii, se consumă două linguriţe dimineaţa şi două seara, amestecate cu miere.

Posted on Leave a comment

Toamna aceasta, profită de cătină! Iată în câte feluri o poți consuma!

planta medicinala

Se spune că un bob de cătină conține tot atâta vitamina C cât 6 portocale. Și nu doar atât, zice Fares! Micile bobițe portocalii pe care le vedeți în această perioadă prin toate piețele sunt o adevărată farmacie naturală în care se găsesc o mulțime de vitamine, minerale, antioxidanți, betacaroten, taninuri, enzime, acizi grași esențiali și flavonoide. Astfel, cătina este în topul plantelor care întăresc imunitatea.

Ai toate motivele să consumi și să-ți faci provizii de cătină în această perioadă. Miraculoasele fructe care se culeg toamna au efect tonic general, depurativ, antiinflamator, citoprotector, imunostimulent. Tratează cu succes un spectru larg de boli, de la anxietate, depresie, anemii, până la afecţiuni ale splinei, probleme hormonale la bărbaţi şi la femei, hepatită, pneumonie, gripă, diaree, ulcer, gingivite. Bogate în vitamina C, ele cresc imunitatea și, consumate cu regularitate, vor crea în jurul tău un adevărat scut împotriva răcelilor de sezon. Mulți se strâmbă automat numai la gândul gustului lor acru-amărui, dar, evident, nu trebuie să le mănânci ca atare. Din cătină se poate face ceai, sirop, ulei, tinctură sau se poate combina cu miere, iar toate aceste preparate sunt foate gustoase și aromate. Câteva înghițituri luate dimineața, pe stomacul gol, în cure de 1-2 luni, fac minuni.

Proaspătă, sub formă de suc sau amestecată cu miere

După ce ai cules sau ai cumpărat cătina proaspătă, curăț-o și spal-o bine în mai multe ape, scurge-o, apoi o poți pune la borcan, în miere. Rezistă la frigider câteva săptămâni. O altă variantă este să o pui în blender, să strecori sucul rezultat, pe care să-l îndulcești apoi cu miere, după gust. Și acesta se păstrează mai bine de o săptămână la frigider. Din el se consumă câteva lingurițe, în prima parte a zilei, sau se diluează cu apă și se bea ca pe un suc. Este delicios, revigorant. Pentru a te bucura și peste iarnă de aceste bunătăți, păstrează cătina în punguțe, la congelator. Când ai nevoie, scoți și amesteci cu miere.

Ceaiul de cătină

Fructele de cătină se mai pot usca și folosi sub formă de ceai. Este cea mai bună licoare în zilele reci de toamnă și de iarnă. Ceaiul păstrează toți nutrienții din fructe, e vitaminizant, remineralizant şi creşte rezistenţa organismului.

ulei Uleiul de cătină

Este un tonic general, imunostimulator, antioxidant, antiinflamator şi cicatrizant. Se foloseşte intern, 15 picături de 2-3 ori pe zi, fiind recomandat în ulcer, afecțiuni hepatice, anemii, astenie sau afecțiuni oculare. Uleiul se folosește și extern, în cosmetică, unde stimulează producţia de colagen, îţi protejează pielea de gerul din timpul iernii, precum şi de razele nocive ale soarelui, vara, tratează răni, arsuri.

Tinctura

Se prepară din pulbere sau din fructele zdrobite, ţinute la macerat, în alcool. Extern, se aplică pe răni, ca cicatrizant. Intern, într-o cură pentru întărirea imunităţii, se consumă două linguriţe dimineaţa şi două seara, amestecate cu miere.

Pulbere

În magazinele naturiste găsești tot felul de capsule sau comprimate masticabile ce conțin cătină, care au rol de întărire a imunității, au efect tonic, fiind utile în perioade de convalescență și de oboseală.

Posted on Leave a comment

Stilul de viață care te ferește de boli

remedii naturiste

Vrei ca tu și familia ta să fiți feriți de gripă și răceală în sezonul rece care urmează? Atunci căutați să vă întăriți imunitatea. Asta atât printr-o alimentație sănătoasă și un tratament naturist cu suplimente vitaminizante, cât și printr-un stil de viață corect. Anumite obiceiuri simple, de zi cu zi, au un impact mai mare decât v-ați aștepta.

– Atenție la igienă!

Spălatul pe mâini atunci când vii de afară și ori de câte ori manevrezi mâncarea, dezinfectarea suprafețelor cu care intri în contact (telefon, chei, portofel, tastatură), să eviți să duci mâna la nas și la gură dacă nu ești perfect curat, toate acestea limitează contactarea virusurilor de răceală și gripă.

– Evită stresul.

Ușor de zis, greu de făcut. O soluție e să te înconjori de oameni optimiști, să te dedici unor activități care îți fac plăcere (chiar și o oră, după serviciu, e suficientă), să te relaxezi seara cu o baie caldă, să-ți faci mici bucurii. E dovedit faptul că stresul ameninţă sistemul imunitar pe fondul creşterii nivelului de cortizol în sânge.

– Fă sport.

Mișcarea, în special cea în aer liber, oxigenează creierul, îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, iar celulele din corp se oxigenează mai bine. Chiar şi o simplă plimbare prin parc creşte nivelul de endorfine, responsabile cu starea de bine.

– Ia-ţi un animal de companie.

În ciuda temerii că pisica sau câinele au microbi şi te pot îmbolnăvi, putem spune că, dimpotrivă, în apropierea lor, sistemul imunitar e stimulat să producă anticorpi. Se consideră că alergiile ar fi, practic, boli ale unui sistem imunitar prea puţin folosit. În plus, un animal te binedispune, îți distrage atenția de la gândurile negative, te antrenează la joacă, la sport.

–  Culcă-te mai devreme și dormi suficient.

În timpul somnului creşte nivelul de globule albe, care au rol imunologic. Un organism obosit nu va avea puterea să lupte cu bacteriile şi virusurile care îl atacă, tu te vei simţi slăbit, vulnerabil, fără energie. Cel mai odihnitor somn este între orele 22.00 și 2.00. Majoritatea adulților au nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte. Pentru a reuși să adormi, creează-ți un ritual înainte de culcare (duș, spălat pe dinți, băut un ceai cald de tei), citește câteva pagini din cartea preferată, evită ecranele. Pune-te în pat la aceeași oră și trezește-te la aceeași oră, indiferent dacă e weekend sau zi lucrătoare, pentru a obișnui organismul cu un program.

– Renunţă, pe cât posibil, la ţigări şi la alcool.

Îţi slăbesc sistemul imunitar. De asemenea, evită fast-food-ul, dulciurile şi grăsimile, care îţi aduc doar calorii goale şi chimicale, fără a avea valoare nutritivă. Mănâncă echilibrat, variat, sănătos, de la fructe și legume bogate în vitamine până la cereale integrale, nuci și semințe, pește, carne slabă, ceaiuri medicinale, produse ale stupului și lactate.

 

 

Posted on Leave a comment

Top 10 ajutoare din natură care întăresc imunitatea

ceai medicinal

În fiecare sezon rece, cădem cu toții pradă gripei și răcelii. Le putem „fenta” dacă avem un scut pe măsură, și anume un sistem imunitar puternic. Acest scut miraculos se construiește în decurs de circa patru săptămâni sau mai mult, cu un stil de viață sănătos, cu fructe și legume de sezon, plante medicinale pline de vitamine, puțin sport, multă voie bună și zero stres. În ceea ce privește alimentația, am făcut pentru voi un top al celor mai bune tratamente naturiste de imunitate. Sunt fructe, plante și ciuperci cu proprietăți remarcabile, care se consumă ca atare sau sunt folosite în capsule, ceaiuri, siropuri și tincturi.

Fructele de pădure.

Afinele, cătina, merișoarele, murele și aronia sunt extrem de bogate în antioxidanți, vitamine și minerale care întăresc sistemul imunitar și tonifică organismul. Vă puteți face provizii de fructe proaspete de la piață, pe care să le consumați cu miere, sau sub formă de suc. Ca să aveți peste iarnă, spălați-le bine și păstrați-le în punguțe, la congelator. La magazinele naturiste există siropuri și ceaiuri pe bază de fructe de pădure, foarte sănătoase și bune la întărirea imunității.

Shiitake (Lentinus edodes)

Este un aliment-medicament aflat în topul medicinei tradiționale asiatice. Această ciupercă stimulează șase tipuri de celule ale sistemului imunitar, capabile să înfrângă orice boală infecțioasă ori tumorală. Recomandată, astfel, atât pentru stimularea sistemului imunitar, cât și pentru tonificarea organismului, Shiitake activează celulele „Natural Killer” (n.r. ucigașul natural), ce constituie prima linie de apărare împotriva infecției cu HIV/SIDA, a afecțiunilor canceroase și tumorilor benigne, dar și contra infecției cu virusul hepatitei B sau C, infecției herpetice sau cu papiloma virus.

Fructul de Noni

Este un remediu natural considerat aproape panaceu, cu un efect deosebit asupra imunității prin stimularea limfocitelor T și a macrofagelor. Cunoscut ca fiind „aspirina Polineziei”, Noni are multe proprietăți dovedite de cercetători: antiinflamatorii, antifebrile, antibacteriene, antivirale, antifungice, antialergice, hipoglicemiante, antidepresive, antitumorale, de regenerare celulară și de reducere a colesterolului.

Echinacea

Este „regina” imunității, o plantă recunoscută pentru proprietățile sale antivirale, antibacteriene, antibiotice și imunostimulatoare. Cercetările au arătat că echinacea stimulează producerea de celule albe, care au rolul de a apăra organismul împotriva infecţiilor cu virusuri şi bacterii.

Tinctura de propolis.

Se numără printre cele mai bune remedii naturiste în tot felul de probleme, un adevărat medicament şi antibiotic natural. Tratează cistite, anexite, dureri în gât, tuse, răceli, inclusiv acneea. Însă cel mai important, e foarte bună pentru stimularea sistemului imunitar. Se poate lua cu o linguriţă de miere sau se adaugă în sucuri, limonade, ceaiuri.

Gheara mâței.

Este o liană cățărătoare bogată în antioxidanți, originară din pădurile tropicale amazoniene. I se mai spune „iarba miraculoasă”, iar asta datorită proprietăților sale imunostimulatoare, antiinflamatorii, protectoare celulare și tonice generale.

Uleiurile esențiale.

Conţin tot ce e mai bun dintr-o plantă medicinală, sunt concentrate, puternice, bine asimilate de organism, iar efectele lor benefice îşi fac efectul, uneori, chiar mai rapid decât medicamentele de sinteză. Pe lângă tratarea unui spectru larg de afecţiuni, ele au şi rol în întărirea imunităţii. Spre exemplu, uleiul de cătină, consumat intern, creşte imunitatea, e antioxidant şi anticanceros, reducând chiar efectele cauzate de chimioterapie. Uleiurile de busuioc sau de mentă au proprietăţi antiseptice, descongestionante, expectorante şi îţi conferă imunitate atunci când sunt epidemii de gripă. Se administrează câteva picături de trei ori pe zi, în miere.

Andrographis paniculata

Este o plantă cu flori alb-violet sau purpurii de proveniență asiatică care întărește imunitatea prin stimularea producerii de anticorpi, crește acțiunea celulelor imunitare împotriva celor anormale, are efecte antivirale și antibacteriene, îmbunătățește funcțiile ficatului și rinichilor.

Echilibrează flora intestinală și protejează bacteriile bune care joacă un rol important în funcțiile sistemului imunitar. Sunt necesare mai ales în perioadele în care se administrează un tratament cu antibiotice, acestea din urmă distrugând flora intestinală și implicit imunitatea. Probioticele se găsesc în iaurturi naturale, murături sau suplimente alimentare.

Extractul de usturoi.

Potrivit cercetărilor, usturoiul are un remarcabil efect împotriva virusurilor și bacteriilor. El întărește sistemul imunitar și scurtează perioada de recuperare într-o gripă sau o răceală.