Posted on Leave a comment

Complicațiile colesterolului mărit

Creșterea colesterolului peste valorile considerate normale nu este însoțită de simptome, doar analizele de sânge pot evidenția această creștere. Colesterol mărit poate duce însă la numeroase complicații. Acestea pot varia de la simpla depunere a colesterolului pe vasele de sânge, până la formarea plăcilor de aterom. Dacă plăcile devin foarte groase produc înfundarea totală sau parțială a arterelor proces numit ateroscleroză.  În funcție de localizare pot fi afectate arterele coronare, aorta abdominală, arterele celebrale sau arterele picioarelor. Astfel apar complicații precum tromboza, arteriopatia obliterantă la nivelul picioarelor, accidente vasculare cerebrale sau infarct miocardic.

Pentru a preveni apariția acestor complicații va recomandăm un tratament de durată care să constea în administrarea alternativă la 3 luni a capsulelor Colesterol și Anghinare cu frunze de măslin, câte 1-2 capsule de 3 ori pe zi. În paralel cu acestea, pentru protecția vaselor de sânge, este bine să asociați capsulele Antioxidant-Antiaging, câte o capsulă de 3 ori pe zi și ceai Antioxidant, 3 căni pe zi.

Posted on 4 Comments

Ceai tradițional pentru scăderea colesterolului

Ceaiurile rețete tradiționale monahale sau rețete moderne sunt indicate atât în prevenirea acumulării de colesterol cât și ca tratament curativ atunci când acesta depașește valorile normale. Un astfel de ceai monahal, ceai Colesterol, este cel a carui rețetă a fost culeasă de la mănăstirea de sub Piatra care conține frunze de anghinare, ventrilică și coada calului. În cărțile vechi de medicină naturistă, ventrilică era numită ”planta de leac pentru toate relele”.

Substanțele active din compoziția acestor plante stimulează metabolizarea colesterolului în ficat, iar prin acțiunea digestivă și depurativă favorizează eliminarea grăsimilor. Consumați 3-4 căni de ceai pe zi timp de 6-8 săptămâni.

Plantele medicinale, prin compoziția lor foarte complexă, reprezintă, pe lângă un stil de viață sănătos, soluția naturală și fără reacții adverse pentru normalizarea valorilor colesterolului. Calitatea plantelor medicinale utilizate precum și liniile tehnologice certificate GMP de către ANM constituie o garanție a eficienței terapeutice a formulelor recomandate.

Posted on Leave a comment

Ceaiul în Europa – de la modă impertinentă la produs de masă

 

Deşi englezii au ridicat ceaiul la rang de ceremonie de societate, cu al lor „5 o’clock tea”, cei care au adus primii delicatele frunze în Europa sunt olandezii, în 1610, din Indonezia.

Prin 1637, consumul de ceai crescuse deja suficient de mult pentru ca olandezii, comercianţi abili, să înceapă să-şi extindă căutările către China şi Japonia. Ceaiul devenise deja o băutură la modă în înalta societate din Haga, iar livra de ceai (aproximativ 400 de grame) costa sute de dolari – în echivalentul valutei de astăzi.

La jumătatea secolului al XVII-lea, consumul de ceai se răspândea prin Europa, făcând un nobil francez să îl denumească „impertinenta noutate a secolului”.

Ceaiul este produsul care a stimulat avântul tehnologic în construcţia navală, la începutul secolului al XIX-lea, când flote de zeci de clippere (corăbii cu 4-5 catarge) se întreceau în a ajunge cât mai rapid din Hong Kong, enclava britanică din coasta Chinei, la cheiurile Londrei – unde primul venit îşi putea vinde marfa la preţuri echivalente cu un câştig la loterie.

Astăzi, ceaiul ne bucură în continuare simțurile și gustul. Este atât un prilej de socializare, cât și o importantă sursă de sănătate. Vă invităm să aruncați o privire pe ceaiurile noastre și să vă alegeți produsul care vi se potrivește cel mai bine!

 

Posted on Leave a comment

Ceaiul de ghimbir, cel mai bun remediu pentru greţurile din timpul sarcinii

 

Orice femeie va spune că perioada sarcinii este una dintre cele mai frumoase şi emoţionante. Asta dacă nu îşi mai aminteşte cumva de greţurile matinale şi de vărsăturile cu care se confrunta la cel mai subtil miros de mâncare. Greţurile sunt normale şi sugerează, de fapt, că sarcina decurge bine, însă atunci când le ai, fericirea parcă nu mai e aşa de mare.

Ştim că numai gândul la a înghiţi ceva îţi întoarce stomacul pe dos, însă unele produse naturiste îţi pot fi de un real folos în astfel de momente. Ceaiul de ghimbir, spre exemplu, este unul dintre cele mai bune leacuri la care poţi apela cu încredere. Are un gust plăcut şi, băut regulat, diminuează greţurile şi reduce frecvenţa vărsăturilor. În plus, conţine o mulţime de vitamine şi minerale, întăreşte sistemul imunitar şi ajută digestia. Poţi să-l bei şi când eşti răcită, el având puterea de a combate afecţiunile respiratorii şi tusea.  Un alt ceai medicinal pe care îl poţi bea e cel de muşeţel. Este antiinflamator, gastro-protector, antispastic şi calmează stomacul. Despre mentă poate ai auzi că taie greaţa, însă această plantă medicinală nu este recomandată în sarcină.

Alte sfaturi pentru tine sunt să mănânci câte puţin, să nu stai nici cu stomacul gol, dar nici să te lăcomeşti la masă. E important să ai o digestie cât mai uşoară, aşa că orientează-te spre supe, legume, fructe, evită băuturile carbogazoase, mâncărurile grase, prăjite, care staţionează mult timp în stomac. Mănâncă orice îţi e poftă, atâta timp cât e sănătos, şi ia moderat în greutate. Vei vedea, totul va fi bine, iar greţurile vor dispărea treptat, de la sine, după circa 11-13 săptămâni de sarcină.

Posted on Leave a comment

Ceaiuri care „îţi ţin de cald”

Un pulover în plus sau o cană de ceai? Poţi să alegi între cele două. Pentru că, da, există ceaiuri din plante medicinale care pun sângele în mişcare şi te încălzesc. Mai ales băute calde.

Ce poate fi mai bun în aceste zile de iarnă, când vii de afară bătut de viscol şi ninsori, decât o cană de ceai cald?! În special unul din plante cu rol în „încălzirea” organismului. Vrei să ştii de ce? Explicația este următoarea: în sezonul rece, avem tendinţa să mâncăm mai mult pentru că energia utilizată la digestie ridică temperatura organismului. Alimentele sunt, practic, combustibilul nostru. Numai că, mâncând prea mult, riscăm să ne îngrăşăm. Dacă ne abținem și apelăm la diete, ca să prevenim îngrășarea, temperatura corpului scade, devenind vulnerabili în faţa răcelilor. Soluţia ar fi să ne încălzim din interior prin alte mijloace. Iată care sunt acestea.

Ghimbirul. Aromat şi gustos,  ghimbirul nu ar trebui să-ţi lipsească din casă în iarna asta. Poate fi consumat sub formă de ceai, dar şi în stare crudă, introdus în limonade, deserturi sau feluri principale. Ceaiul de ghimbir îmbunătăţeşte circulaţia şi creşte temperatura corpului mai lent, dar cu un efect mai îndelungat decât o fac alte ceaiuri medicinale.

Ceaiul de muşeţel cu miere şi lămâie îţi vitaminizează corpul, îţi oferă o senzaţie plăcută de căldură şi confort.

Ceaiul negru e recomandat în prima parte a zilei. Poţi prepara un cocktail gustos care te va încălzi instantaneu dintr-o portocală, o jumătate de lămâie, scorţişoară, cuişoare, miere şi ceai negru. Amestecă ceaiul fierbinte cu zeama fructelor stoarse, condimentează cu scorţişoară şi cuişoare, adaugă miere după gust. Vei obţine ceva pe cât de delicios, pe atât de sănătos.

Ceaiul de coada calului oferă şi el o senzaţie de căldură, îţi relaxează musculatura, însă principalul său rol e de a susține funcția excretorie a rinichilor, fiind recomandat în cistite. Dacă ai astfel de probleme, vei „împușca doi iepuri dintr-un foc”.

Scorţişoara se poate adăuga în diverse ceaiuri sau în deserturi de iarnă, fiind cel mai indicat condiment care ajută organismul să producă mai multă căldură.

 

Pe lângă ceaiuri, mănâncă tot felul de nuci şi de seminţe, supe calde, condimente, dar evită cafeaua şi alcoolul, alimentele procesate şi dulciurile, care deshidratează, îngreunează digestia.

Posted on Leave a comment

Ceaiuri care „îţi ţin de cald”

Un pulover în plus sau o cană de ceai? Poţi să alegi între cele două. Pentru că, da, există ceaiuri din plante medicinale care pun sângele în mişcare şi te încălzesc. Mai ales băute calde.

Ce poate fi mai bun în aceste zile de iarnă, când vii de afară bătut de viscol şi ninsori, decât o cană de ceai cald?! În special unul din plante cu rol în „încălzirea” organismului. Vrei să ştii de ce? Explicația este următoarea: în sezonul rece, avem tendinţa să mâncăm mai mult pentru că energia utilizată la digestie ridică temperatura organismului. Alimentele sunt, practic, combustibilul nostru. Numai că, mâncând prea mult, riscăm să ne îngrăşăm. Dacă ne abținem și apelăm la diete, ca să prevenim îngrășarea, temperatura corpului scade, devenind vulnerabili în faţa răcelilor. Soluţia ar fi să ne încălzim din interior prin alte mijloace. Iată care sunt acestea.

Ghimbirul. Aromat şi gustos,  ghimbirul nu ar trebui să-ţi lipsească din casă în iarna asta. Poate fi consumat sub formă de ceai, dar şi în stare crudă, introdus în limonade, deserturi sau feluri principale. Ceaiul de ghimbir îmbunătăţeşte circulaţia şi creşte temperatura corpului mai lent, dar cu un efect mai îndelungat decât o fac alte ceaiuri medicinale.

Ceaiul de muşeţel cu miere şi lămâie îţi vitaminizează corpul, îţi oferă o senzaţie plăcută de căldură şi confort.

Ceaiul negru e recomandat în prima parte a zilei. Poţi prepara un cocktail gustos care te va încălzi instantaneu dintr-o portocală, o jumătate de lămâie, scorţişoară, cuişoare, miere şi ceai negru. Amestecă ceaiul fierbinte cu zeama fructelor stoarse, condimentează cu scorţişoară şi cuişoare, adaugă miere după gust. Vei obţine ceva pe cât de delicios, pe atât de sănătos.

Ceaiul de coada calului oferă şi el o senzaţie de căldură, îţi relaxează musculatura, însă principalul său rol e de a susține funcția excretorie a rinichilor, fiind recomandat în cistite. Dacă ai astfel de probleme, vei „împușca doi iepuri dintr-un foc”.

Scorţişoara se poate adăuga în diverse ceaiuri sau în deserturi de iarnă, fiind cel mai indicat condiment care ajută organismul să producă mai multă căldură.

 

Pe lângă ceaiuri, mănâncă tot felul de nuci şi de seminţe, supe calde, condimente, dar evită cafeaua şi alcoolul, alimentele procesate şi dulciurile, care deshidratează, îngreunează digestia.

Posted on Leave a comment

Ghimbirul

Zingiber officinale L.

 Ghimbirul este o specie originară din Asia tropicală; perenă, cu rizom cărnos, ramificat ca o mână cu degete, cu tulpini aeriene ierboase ce se reînnoiesc anual, unele fiind înalte cu frunze, altele scurte, reproducătoare, purtând florile.

Denumirea provine de la grecescul zingiber, cuvânt de origine sanscrită.

Plantă medicinală cunoscută din vechime, ghimbirul a fost utilizat ca remediu în medicina tradiţională chineză şi indiană de mai bine de 2 500 de ani. În medicina ayurvedică a fost folosit ca remediu natural carminativ, anti-colitic, pentru stimularea digestiei, pentru hemoroizi, boli cronice ale pielii, obezitate şi sângerări anormale după naştere. În medicina tradiţională chineză a fost şi este recomandat în balonare, tuse, vomă, diaree şi reumatism.

În Europa, ghimbirul a fost menţionat în secolul I de către medicul grec Dioscorides, pentru proprietăţile sale digestive, pentru stimularea intestinală şi util pentru stomac. Din jurul anilor 1100 a fost utilizat în toate ţările europene. În lucrările medicale europene vechi, scrise de    Harpestreng (cca.1200), Lonicerus (1564), Matthiolus (1626), Bentley şi Trimen (1880), ghimbirul este descris ca util pentru stimularea apetitului şi a digestiei, pentru intestin şi pentru infecţii bucale şi gingivale. Monografiile ghimbirului au fost şi încă sunt parte din majoritatea farmacopeelor europene şi non-europene [Imbesi 1964; Farmacopeea Republicii Populare Chineze 2005; Farmacopeea Ayurvedică Indiană; Farmacopeea Indiană 2007] şi, bineînţeles, din Farmacopeea Europeană 7. Farmacopeea Chineză recomandă ghimbirul în senzaţii de rece, vomă şi diaree însoţite de extremităţi reci şi puls slab; pentru dispnee şi tuse cu expectoraţie abundentă.

Rădăcina de ghimbir conţine ulei esenţial cu peste 100 de compuşi identificaţi, în principal compuşi terpenoidici. Principiile responsabile de gustul picant sau constituenţii non-volatili ai ghimbirului sunt considerate responsabile pentru proprietăţile aromatice ale acestuia şi pentru activitatea farmacologică. Printre acestea se numără gingerolii, shagaolii, gingerdione, paradol, vallinoide, galanali A şi B şi zingerona. Alţi compuşi ai ghimbirului constau în carbohidraţi, grăsimi, minerale, oleorezine, vitamine, ceruri, enzime proteolitice. Rizomul de ghimbir conţine venilil-cetone pungente, incluzând (6)-gingerol şi (6)-paradol, pentru acestea raportându-se activitate puternic antiinflamatoare precum şi proprietăţi antitumorale.

Pe lângă aceste proprietăţi bine cunoscute, datorită cărora găsim ghimbirul individual sau în combinaţii în produsele naturiste de la noi, acesta mai posedă proprietăţi antiemetice, antinociceptive, antitusive (siropuri de tuse), antioxidante, cardiotonice, imunomodulatoare şi chiar hipocolesterolemiante. Ghimbirul, fiind un agent termogenic, poate fi considerat ca agent funcţional pentru restaurarea unei balanţe energetice pozitive, şi ca urmare poate fi util în terapia naturistă a obezităţii.

Voi consumați remedii pe bază de ghimbir?

Recomandări Fares

Aromafruct – Ghimbir si lămâi verzi – o gură de prospeţime: aroma lămâilor verzi împrospătată de ghimbirul picant, în combinaţie cu hibiscus roşu şi fructe parfumate.

O lume de sănătate, ceai cu rooibos și ghimbir – Îmbină plante aromatice şi mirodenii din toate colţurile lumii într-o selecţie specială, plină de savoare.

Posted on Leave a comment

Ceaiul în lume, în cifre

Potrivit statisticilor, românii consumă anual, în medie, 100 de grame de ceai, echivalentul a 50 de pliculeţe – vorbim de cantitatea de frunză tocată, nu de litri de băutură rezultată. Ai spune că românii beau ceai o singură dată pe săptămână, în medie – la fel ca grecii, italienii, spaniolii sau albanezii.

 

În mod surprinzător, în Republica Moldova se consumă de două ori mai mult ceai, în medie. Adică 100 de pliculeţe. Bulgarii înmoaie anual în apă fierbinte 200 de pliculeţe, în medie, la fel ca cehii sau canadienii.

 

La polul opus sunt sud-americanii, unde se bea ceai în mod intens. Paraguay deţine recordul mondial, cu 11 kilograme de ceai pe an, per capita – echivalentul a 5.500 de pliculeţe! Sau 275 de cutii obişnuite de ceai, de peste cinci 100 de ori mai mult ca românii. Oare câtă apă trebuie să fiarbă pentru a face atâtâ de mult ceai?

 

 

Dacă ar trebui să fabrice ceai pentru paraguayeni, noi cei de la Fares Orăştie, liderul pieţei din România, ar trebui să livrăm nu 20 de milioane de cutii ca acum, ci două miliarde de cutii de ceai!

Posted on Leave a comment

Colesterolul și plantele

Colesterolul este un alcool de care se leagă acizii grași, devenind o grăsime care se întâlnește în aproape toate alimentele de origine animală.

 

Cel puțin două treimi se formează în ficat și în intestine. Este prezent în creier, glandele suprarenale și în tecile fibrelor nervoase. Valoarea normală a colesterolulului trebuie să fie mai mică de 200 mg/dl.

 

Exista două tipuri de colesterol:

 

–              LDL (colesterol rău), format din lipoproteine cu densitate mică, ce aderă la vasele de sânge și a cărui valoare trebuie sa fie sub 155 mg/dl;

 

–              HDL (colesterol bun), adică lipoproteine cu densitate mare, care împiedică aderarea LDL la vasele de sânge.

 

Un nivel crescut al colesterolului este asimptomatic (lipsit de simptome). Atunci când ele apar, înseamnă că s-a instalat deja o complicație (plăci de aterom, adică depozite de substanțe grase și de colesterol pe pereții vaselor sangvine; accidentele vasculare ischemice, arterita la nivelul picioarelor). Trebuie spus că cei care sunt vegetarieni în extrem de puține cazuri au probleme de hipercolesterolemie.

 

Un ajutor de neprețuit în păstrarea colesterolului în limite acceptabile ni-l dau plantele medicinale, folosite din vremuri imemoriale în nenumărate remedii și tratamente naturiste. Sunt unele care ajută metabolizarea lui la nivel hepatic, scad absorbția grăsimilor la nivel intestinal, dizolvă depozitele de colesterol și lipide și, nu în ultimul rând, pot scădea tensiunea arterială.

 

Frunzele de măslin scad colesterolul rău (LDL) şi colesterolul total, cresc colesterolul bun (HDL), reduc tensiunea arterială, ajută la neutralizarea radicalilor liberi (efect antioxidant), având un rol important în protejarea pereţilor vasculari. Aceste proprietăţi îi conferă eficienţă în tratarea bolilor coronariene, a hipertensiunii şi aterosclerozei.

 

Anghinarea are o puternică acţiune de scădere a nivelului colesterolului sanguin, atât prin reducerea sintezei, cât şi prin transformarea lui în acizi biliari. Cercetările asupra efectelor acestei plante au demonstrat acţiunea regeneratoare hepatică, coleretic-colagogă, hipolipemiantă şi de întărire a funcţiei antitoxice a ficatului.

 

Rostopasca este o plantă cu proprietăţi hepatoprotectoare, colecistochinetice (ajută motilitatea vezicii biliare), creşte secreţia lipazei şi amilazei pancreatice, responsabile de digestia grăsimilor, contribuind la scăderea colesterolului şi lipidelor, prin transformarea lor în acizi biliari.

 

Păpădia reduce biosinteza de colesterol în organism, stimulează buna funcţionare a ficatului şi vezicii biliare, favorizând digestia grăsimilor. Este o plantă cu proprietăţi depurative, diuretice şi laxative recunoscute, facilitând astfel eliminarea colesterolului şi deşeurilor metabolice.

 

Pătlagina reduce concentraţia lipidelor plasmatice, a colestrolului şi trigliceridelor, iar prin efectul laxativ contribuie la scăderea absorbţiei grăsimilor la nivel intestinal.

Posted on Leave a comment

Colon iritabil? Iată lista alimentelor interzise

Alimentaţia dezordonată şi defectuoasă, bogată în grăsimi, zahăr, alcool, stresul, unele antibiotice sau chiar factorii genetici, acestea sunt cauzele care declanşează sindromul colonului iritabil.

Trebuie să ştii că fiecare persoană care suferă de colon iritabil este unică în felul ei. Alimente care unui bolnav nu îi produc nicio neplăcere, ţie e posibil să-ţi dea dureri abdominale, gaze şi diaree. Spre exemplu lactatele sau anumite fructe şi legume. Există totuşi remedii naturiste universal valabile, care tratează această afecţiune, după cum există şi alimente total nerecomandate, care agravează boala. Iată care sunt acestea din urmă:

 

–           Alimentele iuţi, mâncărurile piperate sunt de evitat pentru că favorizează spasmele intestinului gros. Condimentează-ţi mâncarea, în schimb, cu ierburi aromate.

–           E bine să renunţi la prăjeli, alimente procesate, grăsimi animale, margarină, mezeluri, tocături, sosuri, dulciuri pe bază de zahăr rafinat, toate acestea stimulând activitatea bacteriană din organism.

–           Consumul de alcool, cafea şi tutun ar trebui, pe cât posibil, diminuat.

–           Şi băuturile carbogazoase trebuie să le tai de pe listă, pentru că balonează.

–           De asemenea, e bine să renunţi la varză, broccoli, mazăre, fasole, susceptibile de a provoca flatulenţă.

–           Guma de mestecat, ca şi fumatul, favorizează pătrunderea de aer în stomac.

 

–           Nu în ultimul rând, e recomandat să mesteci bine alimentele şi să ai mesele la ore regulate. Mănâncă puţin şi des (trei mese principale şi două gustări pe zi). Mesele prea bogate pot cauza crampe şi balonări.

Posted on Leave a comment

Dischinezia biliară de la A la Z

Digestia şi metabolismul lipidelor sunt influenţate de buna funcţionare a veziculei biliare.

Modul de viaţă, tulburări endocrine (în special hipotiroidia), afecţiunile hepatice, stresul emoţional afectează funcţia biliară în sensul hiperfuncţiei sau hipofuncţiei, adică vezică biliară activă sau lentă.

Tratamentele naturiste Fares – sub formă de capsule, ceaiuri medicinale şi uleiuri esenţiale – au, prin acţiunile lor complexe, efecte reglatoare asupra funcţiilor biliare, dar şi de echilibrare a stării psihice şi a capacităţii organismului de adaptare şi răspuns la stres.

Capsulele Vezică biliară activă conţin plante cu acţiune antispastică, sedativă şi carminativă (adică de eliminare a gazelor intestinale). Rozmarinul, sunătoarea, rostopasca, feniculul, salvia ameliorează digestia, echilibrează contractilitatea, diminuează anxietatea şi tristeţea.

Capsulele Vezică biliară lentă conţin plante cu acţiune de stimulare a contractilităţii, secreţiei de bilă şi a eliminării gazelor intestinale. Anghinarea, boldo, volbura, coada-şoricelului, obligeana îşi potenţează reciproc acţiunile.

Ceaiurile aduc întotdeauna apa îmbogăţită cu substanţele vindecătoare ale plantelor medicinale, care, ajung mult mai repede în celule şi stimulează eliminarea toxinelor şi deşeurilor metabolice.

Ceaiul Vezică biliară conține sunătoare, muşeţel, gălbenele, volbură, coada şoricelului, păpădie, rostopască şi reglează dischinezia biliară, fiind un bun hepatoprotector, antispastic, carminativ.

Ceaiul G pentru fiere şi rinichi, reţetă originală a farmacistului Andrei Farago (un remediu naturist pe bază de troscot, osul-iepurelui, mentă, coada-şoricelului, muşeţel), este indicat în litiaza biliară şi renală, dischinezia biliară cu simptomele asociate, adică dureri de cap, greaţă, colici, balonare.

Uleiurile esenţiale de la Fares în formula Farebil au efect antiseptic, antispastic, antiinflamator, diminuează durerea, previn formarea calculilor.

Schemele de tratament se individualizează şi, administrate o perioadă de 2 sau 3 luni, ameliorează simptomatologia, urmând a fi continuate după o pauză de o lună, în funcţie de situaţie.