Posted on Leave a comment

Mereu balonat? Poți suferi de colon iritabil. Ce este și cum se tratează această afecțiune

ceai medicinal

Sindromul de intestin sau de colon iritabil este o afecțiune ale cărei cauze nu se cunosc, simptomele sunt variate, e foarte greu de diagnosticat și, din păcate, nici tratament specific nu există. Afectează 10%-15% din populație, preponderent femei. Sunt câteva lucruri bine de știut despre această boală pe care o poți avea și tu.

Organismul uman funcţionează în felul următor: după ce mănânci, alimentele sunt împinse prin tractul intestinal de către muşchii ce căptuşesc pereţii intestinelor. Când suferi de colon iritabil, aceste mişcări, contracţii, sunt dezordonate, rapide, puternice, apar spasmele care cauzează crampe. Aceste spasme fie accelerează tranzitul, determinând diaree, fie îl încetinesc, fapt care duce la constipaţie. În afară de constipaţie şi diaree, simptomele care însoţesc sindromul de colon iritabil sunt balonarea, flatulenţa, durerea abdominală. Sindromul iritabil nu este o boală care să se vadă la analizele de rutină. Îți pot da de gândit simptomele care persistă mai mult de trei zile pe lună, care se ameliorează de obicei după defecație, precum și zgomotele în intestine, oboseala accentuată, anxietatea.

Totuşi, nu te grăbi să-ţi pui acest diagnostic dacă te confrunţi cu problemele de mai sus. Există tot felul de tulburări gastro-intestinale, disfuncţii ale vezicii biliare sau intoleranţe (la gluten, la lactoză) care au simptome asemănătoare. Pentru a le exclude, trebuie să mergi la medic, unde ţi se vor face investigaţii amănunţite (colonoscopie, teste de sânge și de fecale, ecografii ale vezicii biliare, endoscopie digestivă superioară etc.).

De evitat

Dacă medicul ţi-a pus diagnosticul de colon iritabil, nu te speria. E o afecţiune neplăcută, însă nu gravă. Se poate trata/ameliora printr-o alimentaţie corectă, stil de viaţă sănătos şi remedii naturiste din plante medicinale. În primul rând e bine să eviți alimentele procesate, mezelurile, tocăturile, sosurile, dulciurile pe bază de zahăr rafinat, toate acestea stimulând activitatea bacteriană din organism. Renunță la băuturile carbogazoase, la fumat și la guma de mestecat pentru că balonează, evită varza, broccoli, mazărea, fasolea, susceptibile de a provoca flatulență, precum și alimentele iuți, deoarece provoacă spasme ale intestinului gros.

Remedii naturale de ajutor

capsule moiCeaiurile din plante medicinale pot fi de mare ajutor în afecțiunile digestive, ameliorând simptomele colonului iritabil. Spre exemplu, infuzia de mentă relaxează intestinele, reduce spasmele și balonarea, ceaiul din rădăcină de cicoare este un tonic intestinal recomandat celor ce au digestie anevoioasă, cel de fenicul are puterea de a reduce gazele, balonarea, spasmele şi crampele abdominale, relaxând intestinele. Ceaiurile de rozmarin, ghimbir și coriandru reduc și ele balonarea și tratează tulburările digestive. Există și ceaiuri digestivw gata preparate din plante ce reduc disconfortul abdominal, elimină gazele și optimizează contracțiile musculaturii netede la nivelul stomacului și intestinelor. Se beau două până la patru căni de ceai pe zi, la o jumătate de oră după masă. Pentru un efect mai puternic, în farmacii și în magazinele naturiste găsești capsule Antibalonare pe bază de uleiuri esențiale cu efect antibalonare și antispastic, care ajută digestia și îți fac viața mult mai ușoară.

Posted on Leave a comment

Meniul zilei pentru cei care vor să-și crească imunitatea

imunitate

Ai auzit cu siguranță că supa de pui face minuni atunci când ești răcit, că echinacea crește imunitatea, că ceapa și usturoiul sunt antibiotice naturale pe care e bine să le consumi în sezonul rece. Dar, pe lângă acestea, sunt o mulțime de alte alimente de care organismul tău are nevoie pentru a fi sănătos, pentru a face față virusurilor și bacteriilor. Iată cum ar arăta meniul dintr-o zi al unei persoane care vrea să-și întărească imunitatea.

Micul dejun. Începe-ți ziua cu un pahar de apă călduță cu lămâie, remediu cunoscut ca fiind cel mai puternic alcalinizat dintre toate alimentele alcaline din lume. Se știe că într-un organism preponderent alcalin, starea de boală nu poate exista. Băută pe stomacul gol, apa cu lămâie curăță organismul de toxine și vine cu un aport de vitamina C.  După o jumătate de oră, poți mânca. Specialiștii de pe health.com recomandă cerealele integrale neîndulcite sau pâinea integrală, ambele bogate în vitamine și minerale, inclusiv zinc și vitamina E. Poți mânca cereale cu lapte sau o felie de pâine cu o omletă sau cu o salată.

Gustarea. Poate fi formată din fructe de sezon sau dintr-un smoothie proaspăt, preparat din portocală, kiwi, grepfrut, măr, morcov, ananas, chiar și legume cu frunze verzi (spanac, pătrunjel). Ești liber să le combini între ele după pofta inimii. Sunt bogate în vitamina C și în betacaroten.

Prânzul. Prepară-ți o supă de pui de țară, cu multe legume (ceapă, morcov, pătrunjel, ardei gras). E un remediu naturist cunoscut din bătrâni care te hidratează şi te hrăneşte, iar legumele conţinute au vitamine şi antioxidanţi care întăresc sistemul imunitar. Inclusiv cercetătorii au arătat că această supă are proprietăţi antiinflamatoare, calmează iritaţia gâtului, deblochează căile nazale şi favorizează eliminarea secreţiilor, sporeşte capacitatea cililor nazali de a proteja corpul de virusuri şi bacterii. Felul doi poate fi format din salate de crudități cu grătare sau mâncăruri de legume.

Gustarea. Poți mânca un iaurt natural sau un chefir, alimente care echilibrează flora intestinală și contribuie, astfel, la întărirea imunității. O altă variantă de gustare este un pumn de nuci, migdale sau alune crude, care conțin uleiuri bune de care organismul are nevoie.

Cina. Trebuie luată cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare si este compusă dintr-o salată cu legume de sezon, condimentată cu busuioc, macesepătrunjel (foarte bogate în vitamina C) şi uleiuri presate la rece (măsline, cânepă, seminţe de struguri). Salatele nu sunt o mâncare fadă şi monotonă. Îndrăznește tot felul de combinaţii, poți adăuga quinoa, avocado, seminţe, chiar şi fructe (mere, pere, rodie). Pentru aportul de proteine, poți consuma, alături de salată, un peşte la cuptor sau o conservă de ton.

Pe tot parcursul zilei, hidratează-te cu apă plată și ceaiuri din plante medicinale bogate în vitamine și minerale: de echinacea, de măceșe, afine, soc etc.

Posted on 1 Comment

Merişorul – o planta vedetă

Merişorul este un arbust mic, asemănându-se cu afinul. Frunzele de merișor conțin arbutozidă, taninuri, flavone, vitamine C și substanțe cu acțiune antibiotică. Fructele conțin acizi organici, antociani și vitamine (A,B,C), substanțe minerale. Merişorul şi-a dezvoltat un sistem de apărare extrem de puternic, menit să facă faţă cu succes aproape oricărei boli produse de bacterii, viruşi sau fungi.

Originar din America de Nord, merişorul este unul dintre cele trei fructe unice acestei zone, alături de coacăze şi strugurii din soiul Concord. În 1550 se face prima referire la indienii care consumau merişoare, folosindu-le totodată şi în scopuri terapeutice. Se pare că indienii americani îşi tratau rănile cu merişoare crude, iar primii colonişti din Anglia le foloseau pentru lipsa poftei de mâncare, probleme digestive, afecţiuni ale sângelui sau scorbut.

Astazi, studii recente arată că merişorul previne şi tratează apariţia infecţiilor tractului urinar, reducând capacitatea bacteriei E. coli de a se fixa pe mucoasa vezicii urinare şi a uretrei. Specialiştii au investigat îndelung această acţiune terapeutică a merişoarelor. Încă din anii ’20, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care consumau o cantitate mare de merişor prezentau mai mult acid în urină. Cum bacteriile nu pot supravieţui într-un mediu acid, s-a ajuns la concluzia că o dietă bogată în merişoare este extrem de benefică pentru afecţiunile tractului urinar.  De asemenea, s-a constatat faptul că produsele merişorului reduc mirosul neplăcut al urinei, având un efect benefic pentru vârstnicii care suferă de incontinenţă.

Conform unui studiu de piata, pe primul loc in topul celor mai utilizate plante medicinale din America se afla merisorul.

Merisorul intră în compoziţia capsulelor Diurosept, alaturi de afin, maslin, muguri de plop, călţunaşi, cuişoare, ienupăr. Produsul are acţiune antibiotică,  dezinfectantă, antiinflamatoare, diuretică, fiind recomandat în caz de infecţii ale tractului urinar: cistită, uretrită, pielonefrită.

Posted on Leave a comment

Menta, o planta cu 10 beneficii pentru digestie

 

 

Când ne confruntăm cu diverse afecţiuni digestive, prima plantă salvatoare care ne vine în minte este menta. Şi pe bună dreptate. Încă din antichitate era apreciată pentru mirosul ei proaspăt şi pentru puterea de a trata indigestia, colonul iritabil, balonarea sau greaţa. Dar, să le luăm pe rând şi să vedem când putem apela la ea.

Indigestie, digestie lentă. Ceaiul de mentă contribuie la funcţionarea normală a tractului intestinal, susţine buna digestie, având şi efectul de a stimula secreţia şi eliminarea bilei.

Crampe. Calmează durerile graţie puterii sale de a reduce contracţiile musculare.

Gaze, balonare. Menta are efect carminativ (care favorizează eliminarea gazelor).

Diaree. Este unul dintre cele mai cunoscute remedii naturiste în caz de diaree. Asta nu înseamnă că te constipi dacă bei o cană de ceai de mentă. Vorbim despre un asemenea efect doar dacă bei ceai în cantităţi mari.

Sindromul colonului iritabil. Studiile au arătat că persoanele care au consumat frecvent 2-3 picături de ulei de mentă de trei ori pe zi au dezvoltat o toleranţă mai mare faţă de alimentele care le făceau rău.

Gastrită. Menta are efecte calmante şi antiinflamatoare asupra mucoasei gastrice, reduce intensitatea durerilor, fiind recomandată atât în tratamentul, cât şi în prevenţia bolii.

Greaţă, stări de vomă. Cu aroma ei proaspătă, răcoroasă, această plantă medicinală taie greaţa celor care au răul de mişcare sau au mâncat prea mult.

Toxiinfecţie alimentară. Substanţele volatile din mentă au efecte antibiotice, antiinfecţioase, împiedicând multiplicarea microorganismelor din tractul digestiv.

Sughiţ. Poţi scăpa rapid de el dacă bei un ceai de mentă sau ulei de mentă diluat în apă. Acestea calmează tubul digestiv, având efect relaxant, antispastic.

Apetit redus. Menta este un tonic în cazul lipsei poftei de mâncare.

Pe lângă toate aceste probleme digestive pe care menta, sub toate formele ei (ceai, ulei, pulbere, tinctură), le poate rezolva, mai poate fi folosită într-o mulţime de alte afecţiuni, printre care amintim: respiraţie urât mirositoare, răceli, nas înfundat, tuse, durere de cap, cistite, eczeme, urticarie. În plus, oferă o stare de bine. Romanii chiar o purtau pe cap, împletită în coroniţe, pentru a le da o dispoziţie bună. Astfel, când eşti stresat şi ai nevoie de un moment de relaxare, pune câteva picături de ulei de mentă în apa din baie sau în candela de aromaterapie şi lasă-te în voia aromelor vindecătoare.

Este contraindicată femeilor însărcinate sau care alăptează, copiilor până în 6 ani şi persoanelor cu tensiune arterială scăzută, cu acididate scăzută a sucului gastric.