Posted on Leave a comment

Fă-ți provizii de cătină! Iată cât e de valoroasă și cum se păstrează peste iarnă

Cătina se găsește în toate piețele, în această perioadă. Un kilogram costă circa 15 lei, suficient unei familii timp de două luni bune. Micuțele bobițe portocalii au numeroase beneficii pentru sănătate, iar o astfel de cură își lasă simțitor efectele asupra organismului tău.

Cătina este considerată o adevărată farmacie naturală în care găseşti aproape toate vitaminele şi mineralele de care ai nevoie. Conține antioxidanţi, betacaroten, flavonoide şi de 10 ori mai multă vitamina C decât citricele, fapt care o propulsează în topul plantelor medicinale care întăresc imunitatea. Cei care o consumă regulat, în această toamnă şi iarnă, vor beneficia de un scut împotriva răcelilor. Mai mult decât atât, miraculoasele bobiţe de cătină tratează cu succes un spectru larg de boli, de la anxietate, depresie, anemii, până la afecţiuni ale splinei, ale ficatului, probleme hormonale la bărbaţi şi la femei, pneumonie, gripă, diaree, ulcer, gingivite, oboseală fizică și mentală. Se folosește sub formă de ulei, pulbere, tinctură, ceai, sirop sau în stare proaspătă. Dacă primele forme le poți procura oricând de la magazinele naturiste, cătina proaspătă se găsește doar acum, toamna. Prin urmare, profită și fă-ți provizii.

Trebuie să știi că aceste fructe au un gust destul de puternic, acrișor-amărui, și nu se pot consuma ca atare, decât amestecate cu miere. Mierea acționează ca un conservant, astfel că o prima varianta de a păstra cătina este curățată, spălată bine, aleasă și pusă la borcan, cu miere. Ia în fiecare dimineață, pe stomacul gol, o lingură, în cure de circa două luni, sau pe tot parcursul sezonului rece. O mai poți folosi sub formă de suc. Bobițele portocalii (curățate și spălate) se pun în strocător, iar sucul rezultat se îndulcește cu miere și se bea diluat cu apă sau adăugat în limonade. Atât sucul, cât și varianta la borcan se păstrează la frigider, dar atenție, nu rezistă la nesfârșit! După un timp, ajung să fermenteze, astfel că o altă soluție de păstrare a cătinii pentru iarnă este în punguțe, la congelator. Scoate din ele pe măsură ce se termină cele din frigider. Dacă ești inventiv și vrei să experimentezi gusturi, culori, să ai un plus de vitamine, combină la borcan mai multe fructe de pădure. Spre exemplu, poți pune un strat de cătină, unul de merișoare și unul de afine, fiecare strat acoperit cu miere. Obții o „bombă” de vitamina C care te va face să uiți, în acest sezon rece, de nas înfundat, febră, tuse sau dureri de cap.

Posted on Leave a comment

Cele mai puternice tincturi care întăresc imunitatea

Există o cale simplă, rapidă și cu efecte vizibile pentru întărirea imunității – tincturile. Aceste extracte din plante obținute prin combinarea cu alcool înmagazinează în doză concentrată tot ce-i mai bun din plantă. Doar câteva picături pe zi, în cure de 3-4 săptămâni, pot face minuni. Asta dacă, pe toată perioada curei, ai grijă să te odihnești mai mult, să mănânci sănătos, să faci mișcare.

Tinctura de echinacea. Are proprietăți antifungice și imunostimulatoare, tratează virozele respiratorii, gripa, stările de oboseală. Echinacea este, de fapt, în topul plantelor care stimulează imunitatea. E bine să fie luată preventiv, o linguriță de tinctură dimineața și una seara. În cazul în care ești deja răcit sau în convalescență, poți luat câte o linguriță la 3-4 ore, apoi se reduce doza la 2 lingurițe pe zi.

Tinctura de propolis. Este un medicament complex și puternic pentru o gamă largă de probleme. Fiind unul dintre cele mai bune antibiotice naturale, tratează cistite, anexite, dureri în gât, tuse, răceli, inclusiv acneea. Însă cel mai important, activează sistemul imunitar. Se administrează 30-40 de picături de tinctură într-o linguriță de miere, de trei ori pe zi, în cure de 3-4 săptămâni. O astfel de cură mărește producția de celule specializate ale sistemului imunitar, pe care le face mai rezistente. Tinctura de propolis nu se ia diluată în apă deoarece anumite substanțe din compoziția sa, în contact cu apa, se întăresc și trec prin organism fără niciun efect.

Tinctura de usturoi. Este antibacteriană, antivirală, antimicotică, hipoglicemiantă, stomahică, antispastică, antioxidantă, antitumorală, expectorantă, sedativă și multe altele. Dar, în același timp, este excelentă în stimularea imunității. Poți să-ți prepari în casă o astfel de tinctură, ținând la macerat în alcool, timp de 15 zile, 2-3 usturoi pisați. Se consumă câteva picături diluate într-un păhărel cu apă călduță, dimineața, pe stomacul gol.

Tinctura de cătină. Fructele de cătină sunt considerate printre cele mai complete polivitamine naturale. Concentrația ridicată de vitamina A și betacaroten fac din micile bobițe portocalii un puternic antioxidant natural și un excelent imunostimulator. Tratează cu succes un spectru larg de boli, de la anxietate, depresie, anemii, până la afecţiuni ale splinei, probleme hormonale la bărbaţi şi la femei, hepatită, pneumonie, gripă, diaree, ulcer, gingivite. Tinctura ajută la detoxifierea și îmbunătățirea funcției hepatice, crește imunitatea și accelerează procesul de recuperare după o boală, regenerează celulele și încetinește îmbătrânirea, ba chiar, administrată cu regularitate, ajută la prevenirea cancerului.  Se consumă două linguriţe dimineaţa şi două seara, amestecate cu miere.

Tinctura de arnică. Are proprietăţi asemănătoare cu cele ale echinaceei, tratează răcelile, afecţiuni ale căilor respiratorii şi durerile în gât, când se face gargară cu o linguriţă de tinctură diluată în apă. Pentru creşterea imunităţii, se iau circa 30 de picături diluate în apă, dimineaţa, pe stomacul gol.

 

Posted on Leave a comment

Fagul – prezentare si remedii naturiste

Fagul – prezentare generală

Arbore falnic din familia Fagaceae vegetând zonele temperate ale Eur-Asiei, monoic, cu scoarţa netedă alburie sau cenuşie, cu frunze ovate, glabre, pe margini păroase ondulate, pe dos palid-verzi; flori unisexuate, cele mascule adunate în amenţi cilindrici, cele femele solitare; fructul, numit jir, este o nuculă, acoperită de o scoarţă ţepoasă, foarte apreciat de mistreţi ca hrană. Fagul formează păduri întinse în zonele de deal şi de munte.

Datorită capacităţii sistemului său radicular de a susţine microcirculaţia aerului în sol, şi datorită concentraţiei de potasiu din frunzele sale, fagul ajută la conservarea capacităţii productive a solului mai mult decât oricare alt arbore, şi îmbunătăţeşte astfel creşterea altor plante din ecosistemul pe care îl domină.

Denumirea de Fagus provine din cuvântul grecesc care înseamnă a mânca fiind în relaţie cu caracterul comestibil al lemnului de fag. Denumirea comună din limbile engleză şi germană a fagului se regăseşte în variate forme ale dialectelor teutonice; tăbliţele runice sau cărţile vechi erau manufacturate din lemnul de fag.

Fagul în alimentație

În Hanovra, în trecut, uleiul din fructele de fag era folosit în salate şi ca substituent pentru unt. În Franţa fructele erau prăjite şi servite ca înlocuitor pentru cafea. Rumegușul din lemnul de fag era fiert în apă, și apoi se amesteca cu făină pentru a forma materialul de pâine în Norvegia și Suedia.

Frunzele tinere se pot consuma în salate, având o aromă foarte plăcută. Seminţele pot fi, de asemenea, consumate proaspete sau gătite, sau pot fi uscate, prăjite şi apoi măcinate şi folosite cu făină de cereale pentru prepararea pâinii sau a checurilor. Seminţele de fag sunt foarte bogate în ulei – conţin 17 – 20% ulei comestibil care se păstrează bine fără a râncezi şi se spune că este o delicateţă la fel ca şi uleiul de măsline; acestea mai conţin colină. Seminţele nu trebuie consumate totuşi în cantităţi mari deoarece conţin şi principii dăunătoare.

Cenuşa lemnului de fag conţine o proporţie mare de potasiu.

Remediile naturiste ale fagului

Scoarţa este antipiretică, antiacidă, antiseptică, expectorantă, odontalgică. Gudronul, (sau creozotul) obţinut prin distilarea uscată a rămurelelor, este stimulent şi antiseptic. Este utilizat intern ca expectorant în bronşite cronice, stimulent, iar extern sub formă de compresă pentru diferite afecţiuni ale pielii. Creozotul pur a fost utilizat pentru calmarea durerilor de dinţi, dar nu este recomandat a se utiliza fără îndrumarea unui expert. Planta mai este utilizată în „remediile florale Bach”, cuvintele cheie pentru prescripţie sunt „Intoleranţă, Criticism şi Judecată fără bază.

Recent, a fost testată activitatea antivirală a 4OMe-glucuronoxilanilor extraşi din fag împotriva Herpes simplex. Unii dintre aceşti compuşi s-au dovedit a fi activi asupra serotipurilor acestui virus cu o activitate antivirală similară cu a heparinei sau a dextran sulfatului, utilizate ca şi compuşi de referinţă în studiu. S-a găsit că aceiaşi compuşi au fost activi, de asemenea, şi împotriva virusurilor Polio şi a DENV dar la o scară mai redusă. Modul de acţiune constă în inhibarea legării virusului la receptorii celulelor.