Cine nu se stresează câteodată, cine nu se simte uneori anxios, deprimat?! Este normal, stresul face parte din viața noastră. Însă dacă ne copleşeşte, dacă ne afectează pe o perioadă lungă de timp, starea fizică şi psihică vor avea serios de suferit. În aceste situații, e necesar să luăm măsuri pentru a-l ține sub control.
Stresul este o reacţie naturală a corpului la diverse provocări sau schimbări, care este însoţită de numeroase efecte la nivel fizic, emoţional sau comportamental. Când resimţim stresul, organismul produce hormoni care ne menţin în alertă şi, de asemenea, apar modificări precum creşterea tensiunii arteriale, a glicemiei şi a ritmului cardiac.
Nu toate tipurile de stres sunt nocive. De exemplu, în caz de pericole, ajută la supravieţuire, iar în perioada unor provocări, precum examene, teste, interviuri, susţine concentrarea.
Cel care dăunează stării fizice şi psihice este stresul cronic, care este favorizat de factori precum problemele financiare şi cele legate de locul de muncă, divorţul, doliul sau pierderea cuiva drag, relaţiile defectuoase cu cei din jur (familie, colegi, rude), problemele de sănătate personale şi traumele.
Efectele stresului asupra sănătăţii
Stresul cronic are efecte negative asupra sănătăţii fizice şi psihice şi favorizează apariţia unor comportamente nocive.
La nivel fizic, stresul poate declanşa: dureri de cap (cefalee), tensiuni musculare, ameţeli, scăderea imunităţii, oboseală intensă, tulburări digestive (greaţă, constipaţie, diaree), bătăi rapide ale inimii, dureri toracice, cearcăne, căderea părului, urinare frecventă, fluctuaţii de greutate (slăbit brusc sau îngrăşare), tulburări de somn (somn agitat, insomnie). De asemenea, poate declanșa diverse boli, precum distonia neurovegetativă - un dezechilibru la nivelul sistemului nervos vegetativ ce se manifestă prin zeci de simptome diferite, aparent fără legătură între ele.
Simptomele psihologice ale expunerii constante la stres includ anxietatea, iritabilitatea, depresia, tristeţea şi atacurile de panică.
Comportamentele negative asociate stresului sunt excesul de consum de alcool sau de alte substanţe excitatente, fumatul, apariţia tulburărilor alimentare şi izolarea socială.
Cum poate fi redus stresul
Pentru ca sănătatea să nu aibă de suferit, este important ca stresul să fie combătut. Există diverse metode care ajută în acest sens!
Ai grijă la alimentaţie
Anumite substanţe nutritive (vitamine, minerale, acizi graşi) pot influenţa starea psihică şi rezistenţa la stres. Dintre vitaminele şi mineralele de care avem nevoie zilnic, cu atât mai mult în perioadele în care ne confruntăm cu situaţii tensionate, se numără:
- Vitamina A, care creşte rezistenţa în faţa infecţiilor. Surse naturale de vitamina A sun: ulei de pește, ficat de vită, de porc, lactate, gălbenuș, morcov, spanac, broccoli, caise, citrice.
- Vitaminele din complexul B susţin buna funcționare a sistemului nervos și contribuie la sinteza serotoninei, al cărei deficit poate duce la depresie, iritabilitate, nervozitate. Pe de altă parte, nivelul de vitamine B poate fi scăzut în perioadele de stres. Surse de vitamine din complexul B sunt: carne, ciuperci, fasole, pește, cereale integrale, drojdie de bere, linte, banane.
- Vitamina C. Stresul ne poate „fura“ din vitamina C, fapt care ne expune unui risc mai mare de infecții. Sunt bogate în vitamina C: citricele, pătrunjelul, ardeiul gras, cătina și fructele de pădure, broccoli.
- Magneziul este implicat în funcționarea celulei nervoase, fiind indispensabil în perioadele de stres. Surse de magneziu sunt: fasolea, carnea, ouăle, lactatele, bananele, ciocolata neagră.
- Acizii grași Omega-3 pot ajuta și ei organismul să reziste la stres. Surse de acizi grași Omega-3 sunt: peștele gras (somon, ton, macrou), nuci, semințe de in.
Apelează la suplimente pe bază de plante
Stresul este un pericol pentru sănătatea noastră. De aceea, atunci când ne simțim copleșiți, e util să apelăm la câteva ajutoare din natură. Pe lângă alimente, există și plante cu efecte adaptogene, calmante, relaxante. Spre exemplu vinariţa, seminţele de schinduf, şerlai... Se găsesc în cadrul capsulelor Distonoplant de la Fares, un produs natural eficient în îmbunătăţirea stării psihice şi generale. Se recomandă în tulburări neurovegetative însoțite de stări anxioase, depresive, stres, agitație, tulburări digestive, cardiovasculare, funcționale cu substrat nervos.
Dormi suficient
Un somn de 7-8 ore pe noapte este important pentru gestionarea stresului. Pentru a facilita odihna, este bine să existe o rutină a somnului, care să includă culcarea la aceeaşi oră, evitarea tensiunilor şi a factorilor excitanţi în a doua parte a zilei (cafea, alcool) şi detensionarea înainte de dormit prin activităţi precum masajul şi băile relaxante.
Practică o activitate fizică
Mişcarea ajută la o mai bună gestionare a stresului şi a stărilor anxioase. Practicarea unei activităţi fizice, ideal 30 de minute pe zi (alergare, înot, ciclism), este o metodă eficientă de eliberare a tensiunii acumulate. Pe lângă efectul eliberator, exercițiul fizic oferă o stare generală de bine, datorită eliberării de serotonină şi endorfină.
Chiar dacă nu se vede, nu doare, nu se poate măsura, stresul este un real dușman al sănătății tale. Încearcă să-l reduci, să-l stopezi, înainte de a începe să-și producă efectele!