Siropul conţine o formulă complexă din 13 plante medicinale şi 6 uleiuri esenţiale cu acţiune puternică şi rapidă expectorantă; fiind eficient în tusea productivă, spastică, bronşită şi astm.
Cercetătorii au arătat că mierea de albine, din compoziţia siropului, conţine 2 peptide (apidaecin şi abaecin) cu efect antibacterian puternic, lipsite de toxicitate. Studiile au arătat că aceste peptide pot avea aplicaţii ca şi agenţi antibiotici naturali în tratamentul infecţiilor bacteriene la oameni şi animale.
Studiile recente au demonstrat că extractul de ridiche neagră are efect profilactic în infecţia cu virusul Influenza de tip A (H1N1), responsabil de apariţia gripei. Efectul a fost demonstrat prin testarea produsului vegetal la şoarecii inoculaţi anterior cu tulpina acestui virus, unde s-a observat scăderea ratei de mortalitate şi creşterea semnificativă a ratei de supravieţuire, în comparaţie cu grupurile de animale netratate.
Rădăcina de hrean este cunoscută tradiţional pentru proprietăţile antibiotice naturale şi antiinflamatoare la nivelul tractului respirator. Este activă pe bacterii Gram-pozitive, Gram-negative, fungi şi virusuri, cu specificitate asupra infecţiilor respiratorii, datorită prezenţei izotiocianaţilor.
Studiile ştiinţifice recente au arătat că ghimbirul este eficient în tratarea astmului bronşic datorită gingerolilor din rizomi care au acţiune antispastică la nivelul căilor respiratorii, prin blocarea canalelor de calciu şi antiinflamatoare în caz de alergii, prin scăderea nivelelor de interleukine (IL-4, IL-5), eotaxină şi imunoglobulină IgE.
Lichenul de piatră din compoziţia siropului este un remediu natural, tradiţional, folosit în afecţiunile respiratorii. Polizaharidele prezente au acţiune demulcentă prin aderarea de mucoase şi formarea unui strat protector; şi antitusivă, calmând astfel iritaţiile farigiene şi tusea uscată. Acidul lichesterinic are acţiune antiinflamatoare prin inhibarea enzimei 5-lipooxigenaza (5-LO) şi biosintezei de leucotriene (LTB4).
Studiile au demonstrat că asocierea dintre piper negru şi ghimbir creşte biodisponibilitatea şi eficienţa echinaceei cu 82%, produsul având efect rapid de calmare a tusei şi gripei. Echinacea este una dintre cele mai utilizate plante medicinale pentru capacitatea de creşterea a apărării organismului prin producerea de celule limfocitare T, care luptă cu infecţia. Deci, îmbunătăţeşte astfel rezistenţa organismului la infecţii, cum ar fi răceala şi gripa.
Un alt ingredient activ din sirop este rădăcina de iarbă mare. Aceasta reprezintă un remediu foarte valoros pentru aparatul respirator datorită unui complex de proprietăţi benefice: antimicrobiene (prin uleiul volatil), emoliente (datorită mucilagiilor care formează un strat protector pe mucoase) şi expectorant-secretolitice (datorită alantolactonei şi saponinelor, care favorizează fluidificarea secreţiilor aparatului respirator şi eliminarea lor).
Studiile au arătat că rădăcina de lemn dulce, prin glicirizină, acţionează eficient ca şi puternic antiinflamator local, datorită similitudinii de structură chimică cu corticosteroizii. De asemenea, compuşii flavonici, acidul gliciretic şi glabric au şi ei acţiune antiinflamatoare, datorită inhibării sintezei de prostaglandine E2, reducerii nivelelor de TNF-α (factor de necroză tumorală) şi interleukină IL-6.
Cercetătorii au izolat o flavononă din mugurii de plop, şi anume: pinocembrina, cu acţiune antimicrobiană, care lizează celula bacteriană şi inhibă enzima microorganismelor glucozil-transferaza; în plus, acest compus natural modulează răspunsul inflamator prin scăderea nivelului de TNF-α, IL-1β şi IL-6.
Scaiul vântului reprezintă un remediu popular cu efect spasmolitic şi antitusiv, conţine saponine triterpenice care contribuie la eliminarea secreţiilor bronşice şi calmarea contracţiilor tractului respirator, fiind benefic în tusea spastică, iritativă.
Studiile au arătat faptul că cimbrişorul este un antiseptic puternic datorită conţinutului de compuşi fenolici (timol, carvacrol) care induc perturbări asupra membranei bacteriene. În plus, prin conţinutul în ulei esenţial, blochează sinteza, eliberarea sau acţiunea substanţelor care produc inflamaţia, şi anume: histamina, serotonina şi prostagladinele.
Studiile recente au arătat că mugurii de pin, prin conţinutul în pinen şi limonen, au un efect expectorant secretolitic similar cu ambroxolul (medicament de sinteză) la pacienţii cu afecţiuni respiratorii.
Pe lângă efectul de creştere a biodisponibilităţii plantelor medicinale, piperul negru este utilizat şi datorită activităţii antibacteriene. Mecanismul de acţiune se bazează pe distrugerea permeabilităţii membranei celulare, care, drept urmare produce disfuncţii metabolice, inhibarea sintezei energetice şi declanşarea moarţii celulelor bacteriene.
Extractul de unghia găinii conţine polizaharide benefice în tratamentul astmului sever. Acestea acţionează prin inhibarea inflamaţiei căilor aeriene (datorită scăderii nivelului de interleukine IL-8, chemokine) şi suprimarea hipersecreţiei de mucus (datorită scăderii nivelului de mucină).
Uleiurile esenţiale de scorţişoară, lămâie, ti-tree, brad, fenicul şi cimbru din compoziţia siropului contribuie la îmbunătăţirea gustului şi aromatizarea produsului, de asemenea susţin acţiunea antimicrobiană, antispastică, antiiflamatoare şi expectorantă a siropului.
Tinctura de propolis este una dintre cele mai cunoscute remedii naturale pentru combaterea microorganismelor patogene, în plus are efect emolient-balsamic asupra căilor respiratorii, hidratând mucoasele uscate.
Vitamina C este una din cele mai valoroase substanţe existente, care are o funcţie importantă şi anume: întărirea imunităţii organismului, în plus combate radicalii liberi şi ajută la regenerarea celulară.
