Diureticele sunt medicamente concepute pentru a crește fluxul de urină, ajutând la îndepărtarea excesului de apă, săruri, produse metabolice și toxine din organism.
Terapia diuretică este, în general, utilizată pentru tratarea stărilor edematoase, în cazurile de insuficiență renală, sindrom nefrotic, ciroză hepatică și insuficiență cardiacă. Edemul este o acumulare anormală de lichid în spațiile intercelulare ale țesutului conjunctiv. Interesant, există diferențe minore în compoziția fluidului generat în diferite boli. Se crede că edemul este mai ales un simptom al afecțiunilor, mai degrabă decât o boală, motiv pentru care tratamentul edemului constă în general în tratamentul afecțiunii de bază, cum ar fi funcționarea insuficientă a rinichilor sau a inimii.
Stările needematoase în care terapia diuretică este utilă includ hipertensiunea, insuficiența renală acută, diabetul insipid, hipercalcemia și hipercalciuria. În general, diureticele acționează provocând rinichii să elimine cantități crescute de sare și apă din corp, rezultând o scădere a volumului plasmatic și a volumului de sânge din artere, ceea ce, la rândul său, reduce „împingerea” asupra pereților arterei, reducând volumul sanguin și, în consecință, tensiunea arterială.
Diureticele sunt listate ca antihipertensive de primă linie în liniile directoare majore pentru tratamentul hipertensiunii. Acestea sunt utilizate ca monoterapie sau în combinație cu medicamente din alte clase antihipertensive. Efectul lor terapeutic constă în scăderea volumelor plasmatice și de lichide extracelulare, ceea ce duce la o scădere a debitului cardiac și, în consecință, a tensiunii arteriale.
Speciile de Galium (sânzienele, lipicioasa de ex.) sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri ca plante oficinale cu o varietate de proprietăți terapeutice: diuretice, depurative, ușor sedative și antispastice slabe. De asemenea, se crede că au efecte benefice asupra nervozității, fobiilor, bolilor cardiovasculare și tulburărilor hepatice, dar și ca și spasmolitice și extern în tratamentul leziunilor pielii.
Sânzienele au fost considerate de foarte multă vreme ca un agent diuretic foarte valoros și foarte benefic în multe afecțiuni ale organelor urinare, cum ar fi suprimarea urinei, afecțiunile calculoase, inflamația rinichilor și a vezicii urinare. King's American Dispensatory, 1898 recomanda ca și indicații și utilizări specifice pentru sânziene: disurie, micțiune dureroasă; iritație renală și chistică cu arsură; diuretic pentru stările inflamatorii ale tractului urinar etc.
Dr. Marin Popescu, în GALENOTERAPIA (vindecarea bolilor prin ”ierburi”) iarăși la loc de cinste (1943) relata despre sânziene: ”Întrebuințarea medicală se face ca [...] infuzie, dezvoltând o acțiune diuretică și sudorifică; apoi în mici doze este anticonvulsivantă și calmantă a tulburărilor nervoase; este deci indicată în hidropizii și în scop depurativ, determinând o dispariție a erupțiunilor cutanate”.
Medicamentele naturale au în majoritatea cazurilor un profil de siguranță mai favorabil, astfel încât studiul diureticelor vegetale a fost considerat ca o direcție promițătoare. Compoziția chimică a speciei Galium verum a fost studiată și s-a constatat că este caracterizată printr-un conținut ridicat de flavonoide, derivați antracenici și terpenoizi, ceea ce sugerează prezența activității diuretice (A. L. Zagayko Universitatea Națională de Farmacie T. O. Briukhanova, 2018). Oamenii de știință, inclusiv cei din România care au studiat bine planta, consideră că datorită compușilor săi chimici - iridioide (asperulosidă) cu efecte antiinflamatorii, analgezice, sedative; flavonozide cu acțiune diuretică și antiinflamatorie, compuși fenil-propanici, tanine cu acțiune de vindecare, acid citric, minerale, enzime, planta are multe proprietăți terapeutice: depurativ (curățarea sângelui), diuretic; colagog (îmbunătățirea secreției biliare); astringent, antiinflamator și vulnerar (vindecarea rănilor); diaforetic (crește secreția glandei sudoripare); Aceste proprietăți terapeutice oferă plantei multe utilizări fitoterapeutice (Demirezer și colab., 2006; Orhanet și colab., 2012).
În plus, într-un studiu științific, extractul de sânziene a condus la șobolani la o scădere a generației majorității prooxidanților măsurați, atenuând astfel leziunile oxidative cardiace. (Jovana Bradic și colab., 2019)
Sânzienele se regăsesc în produsul Ceai Diuretic, alături de 9 plante medicinale, care contribuie la funcţionarea normală a tractului urinar, la îmbunătăţirea eliminării pe cale renală a apei, menţinerea sănătăţii tractului urinar, susţin funcția excretoare a rinichilor.
