Chelidonium majus L. (familia Papaveraceae) sau rostopasca este o plantă importantă în fitoterapia occidentală și în medicina tradițională chineză.
Rostopasca era bine cunoscută în Europa Evului Mediu deoarece numele său este adesea găsit în glosarele vechi germane. În orice caz, modul în care era folosită planta a fost adoptat din lucrările lui Dioscoride și Pliniu, în cărțile medievale de plante medicinale.
Albrecht Dürer, creator de gravuri și teoretician al artei, una din personalitățile de seamă ale istoriei universale a artei, s-a îmbolnăvit de malarie în călătoria sa în Țările de Jos în 1520. Suferind de numeroase efecte secundare, printre care o splină mărită pe care o schițează medicului său într-o scrisoare, dar și umflarea ficatului, caz în care a experimentat și el efectele vindecătoare ale plantei de rostopască. I-a trimis medicului său un autoportret pe care a desenat zona dureroasă, dar și frunza de rostopască din Albertina care mărturisește amintirea recunoscătoare pe care a păstrat-o maestrul plantei medicinale.
Recent (2010), o echipă de cercetători din România - Gilca și colaboratorii – realizând o revizuire integrativă a informațiilor științifice disponibile despre rostopască, au arătat că extractele brute de rostopască, precum și compușii purificați derivați
din acesta prezintă un spectru larg de activități biologice (antiinflamatorii, antimicrobiene, antitumorale, analgezice, hepatoprotectoare) care susțin unele dintre utilizările tradiționale ale sale.
Planta conține, ca și constituenți majori, alcaloizi de izochinolină (cum ar fi sanguinarină, chelidonină, cheleritrină, berberină, protopină și coptizină), flavonoide și acizi fenolici.
Activitatea coleretică (stimulează secreția biliară a ficatului) a plantei a fost evaluată în studii științifice. Astfel, au fost constatate efectele stimulatoare ale extractului de rostopască și ale fracțiilor alcaloide și fenolice din acesta asupra fluxului independent de acizi biliari în ficatul izolat de șobolan, perfuzat. După 40 de minute, cantitatea de bilă a fost de peste două ori peste valoarea inițială și concentrația de acid biliar a fost redusă. Acest efect nu a putut fi atribuit uneia dintre cele două fracții izolate.: Două studii clinice umane au confirmat efectul coleretic al plantei de rostopască la subiecții cu boli hepatice și la voluntari sănătoși. Un extract hidroetanolic care conține 1,5% din alcaloizi totali calculați ca și chelidonină, administrat intra-gastric, a crescut fluxul biliar. Alte trei studii, citate de ESCOP, au arătat capacitatea plantei de rostopaacă de a ameliora afecțiunile biliare.
Știm că, prin excreția moleculelor în bilă, ficatul realizează detoxifierea sângelui, așadar un bun drenaj biliar este de ajutor în acest proces.
Oamenii de știință români au considerat că activitățile coleretice și hepatoprotectoare ale C. majus ar putea fi legate de o acțiune deobstruentă asupra ficatului, așa cum se menționează în sursele de fitoterapie occidentale.
Rostopasca intră în compoziția capsulelor Hepatofit forte, produs cu efect puternic hepatoprotector și hepatoregenerator.
