Remedii împotriva stresului și anxietății

Distonoplant 

Este un produs inovator, recomandat în distonie neuro-vegetativă însoţită de palpitaţii, colici abdominale, agitaţie, anxietate; nu provoacă dependenţă. Are în compoziţie 3 plante medicinale: schinduf, şerlai şi vinariţă. Acesta a fost testat la pacienţii cu distonie neuro-vegetativă şi a condus la îmbunătăţirea stării generale la 95% dintre pacienţii testaţi, fiind bine tolerat şi lipsit de reacţii adverse.

Seminţele de schinduf sunt printre cele mai active produse vegetale cu acţiune anxiolitică şi  acţionează asemănător medicaţiei alopate (prin inhibarea MAO-A (mono-aminoxidaza - enzima de degradare a catecolaminelor: serotonina, adrenalina şi noradrenalina), astfel creşte nivelul catecolaminelor, fiind eficiente în distonii neuro-vegetative, anxietate.

Vinariţa determină un efect sedativ evidenţiat prin scăderea activităţii aparatului locomotor la şoricei (la doza de 100 mg/kg). Activitatea sedativă a vinariţei asupra SNC nu are efecte adverse asupra tonusului musculaturii scheletice, coordonării şi răspunsurilor emoţionale de tip vegetativ. Principalii compuşi activi sunt: acidul clorogenic, cinarozida, iridoide (asperulozida), care o fac eficientă în stări de agitaţie, distonii neuro-vegetative.

Salvia sclarea are efect cardio-protector împotriva efectelor nocive ale stresului cronic, previne palpitaţiile şi menţine ritmul şi tensiunea arterială în limite normale similar nifedipinei (antihipertensiv).  Acţionează prin scăderea corticosteronului (biomarker al stresului cronic) şi malondialdehidei (biomarker al stresului oxidativ), datorită scăderii stresului oxidativ, în plus creşte producţia de NO (oxid nitric) şi relaxează aorta.

Confort emoţional

Produsul, Confort emoţional capsule, care creşte capacitatea de adaptare la stres, recomandat în: nevroze şi stări depresive; nu provoacă dependenţă. Produsul a fost testat la persoanele cu sindrom anxios, depresiv şi s-a constatat eficienţă bună în 90% din cazuri, fiind bine tolerat, lipsit de reacţii adverse.

Extractul de Passiflora are eficienţă similară cu cea a oxazepamului (benzodiazepină) în cazul tulburărilor de anxietate, creşte rezistenţa la stres şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii, fără să producă  afectarea capacităţii de concentrare la muncă, nu produce dependenţă cum se întâmplă în cazul benzodiazepinelor. Maltolul, alcaloizii şi flavonele din Passiflora acţionează prin intermediul sistemului GABA-ergic,  adică creşterea concentraţiei acidului gamma-aminobutiric.

Efectul antidepresiv al frunzelor de lemon verbena are loc prin reducerea timpului de imobilitate la şobolani, rezultatele fiind similare cu cele ale grupului tratat cu fluoxetină, iar mecanismul este de tip serotoninergic (creşterea nivelului de serotonină). Acţiunea este datorată compuşilor fenolici. Unele studii au arătat că flavonoidele (hesperidina) din lemon verbena are efect antidepresiv prin interacţiunea cu sistemul opioid.

Studiile au demonstrat că roiniţa determină o acţiune anxiolitică prin inhibarea GABA-transaminazei şi creştrea nivelelor de GABA. Compuşii principalii responsabili sunt acidul rozmarinic şi triterpenele (acizii oleanolic şi ursolic), dar şi flavonoidele de tip hesperidină şi derivaţi ai luteolinei, care ameliorează simptomatologia asociată anxietăţii în condiţii de stres, îmbunătăţesc starea de dispoziţie şi diminuează insomnia, fără să afecteze activitatea circadiană.

Cercetările au arătat că extractul de sunătoare, bogat în hipericină, reduce stările depresive, fiind mai puternic decât paroxetina (substanţă antidepresivă), la persoanele cu depresie moderată. S-a observat şi atenuarea sau dispariţia simptomelor caracterisitice: anxietate, pierderea intereseului, sentimentul de inutilitate, tulburări de somn, de concentrare sau somatice.

Rhodiola rosea are efect adaptogen, antidepresiv şi anti-stres deoarece scade nivelul hormonilor care induc stresul: hormonul eliberator de corticotropina secretat de hipotalamus, corticosteronul periferic. La nivelul hipotalamusului scade nivelul de c-Fos (proteină marker pentru activitatea neuronală), iar la nivelul SNC creşte hormonul serotonină.