Rooibos

Aspalathus linearis (N.L.Burm.) R.Dahlgr.

Aspalathus linearis este un arbust, sau subarbust înalt de până la 2 m din familia Fabaceae (Leguminosae). Ramurile sale tinere sunt adesea roşietice; frunzele sunt verzi, aciculare, lungi de 15-60 mm şi groase de 1 mm, fără peţiol sau stipule, grupate în verticile dense; florile galbene, apar primăvara sau vara devreme, sunt solitare sau aranjate în grupuri dense la vârfurile ramurilor; fructul este o păstaie mică lanceolată, conţinând de obicei una sau două seminţe tari. Rooibosul este o plantă distribuită în arealele cu precipitaţii de iarnă în zona Africii de Sud, din nord aproximativ de la Vanrhynsdorp până spre sud la Peninsula Capului şi în zona Golfului Bety. Aceste zone suferă ierni reci şi umede şi veri calde şi uscate cu aprox. 300-350 mm precipitaţii pe an.

Ceaiul de rooibos se realizează din forme selectate ale speciilor care se găsesc în special în Munţii Cederberg. Plantele sunt cultivate pe sol nisipos în văile Olifants, Breede şi Hex Rivers.

Denumirea generică Aspalathus derivă din grecescul aspalathos, care era numele unui arbust aromatic ce creştea în Grecia. Denumirea specifică linearis derivă din cuvântul latinesc pentru liniar, şi care în cazul nostru se referă la forma frunzelor.

În Africa de Sud ceaiul de rooibos este în primul rând savurat pentru aroma şi gustul său plăcut.

Watt şi Breyer-Brandwijk (1932) au listat rooibosul ca plantă medicinală dar fără să dea indicaţii specifice. Botanistul Carl Thunberg a raportat că, în timpul călătoriei sale în Africa în 1772, el a întâlnit o populaţie, Khoi, care îl folosea ca băutură., acest obicei fiind observat şi de Benjamin Ginsberg la începutul anilor 1900 când a întâlnit descendenţi ai populaţiei Khoi în regiunea  Clanwilliam în Capul de Vest şi care, de-a lungul lunilor de vară, recoltau planta ce creştea spontan în munţi. Ei tocau lăstarii cu un topor, îi zdrobeau cu un fel de ciocan şi puneau fragmentele la „transpirat” (fermentat) în orificii din stânci, apoi le puneau la soare la uscat. Acest proces a constituit baza procesului de fabricaţie pentru rooibosul fermentat care se practică şi astăzi.

Utilizările menţionate în medicina tradiţională din zonele Africii de Sud pentru ceaiul de rooibos includ calmarea colicilor copiilor mici, alergii, astm şi probleme dermatologice.

Astăzi, cea mai largă utilizare a plantei este sub formă de ceai aromat, ca un fel de alternativă la ceaiul oriental, constituind astfel o mare valoare economică. În Africa de Sud în timpul verii ceaiul îndulcit, şi cu lămâie, este consumat adesea şi rece. Ceaiul este considerat sănătos şi este lipsit de cafeină, are un conţinut scăzut de taninuri şi este bogat în antioxidanţi. Cu toate acestea nu este folosit doar ca ceai, ci mai apare ca ingredient în produse cosmetice, în produse de slăbit, ca agent aromatizant în cofetărie, la gătit şi în cocktail-uri şi chiar ca şi tratament pentru bebeluşii predispuşi la colici.

Roobiosul se regăseşte şi în produsele FARES, în ceaiurile din gama NATURAL - O lume de sănătate, ceai cu rooibos și ghimbir, Ceai tonic cu ginseng, 1001 de seri cu petale de trandafir, Bună dispoziție, ceai cu lime și mandarine, Armonia florilor, ceai îndulcit natural cu plante; în ceaiurile din gama THEIA - Theia, rooibos cu caramel, Theia, cocktail de fructe, Theia, ciocolată cu mentă, ca ceaiul Rooibos din gama Ceaiurile lumii, şi în ceaiul Antioxidant la plic din gama Stare de bine.