Gymnema sylvestre
Gymnema sylvestre
Gymnema sylvestre crește în Sud-estul Asiei şi cu preponderenţă în India. Efectele sale terapeutice în tratarea diabetului zaharat, artrită reumatică și gută sunt cunoscute de o lungă perioadă de timp. Extractele din această plantă sunt utilizate pe scară largă în medicina populară australiană, japoneză, vietnameză și indiană.
Gymnema sylvestre este cunoscută în lume ca “distrugătorul de zahăr”, deoarece în vremurile antice medicii ayurvedici au sesizat că frunza plantei estompează gustul zahărului, reglând nivelul glicemiei. Denumirea de Gymnema derivă din cuvântul hindu gurmar (limba hindi gur-mar), însemnând „distrugător de zahăr”.
Pulberea din frunze de Gymnema sylvestre are ca principali constituenți activi acidul gymnemic şi gurmarinul, dar şi raşini, saponine, stigmasterol, quercitol, betaina, colina, trimetilamina. Pe lângă acizii gymnemici, şi gymnema saponine I-V, mai sunt prezente glicozide triterpenice (gymnemozide A-F), gymnemagenină, gymnemazide I-VII, gypenozide, gymnemasine A-D, polipeptide (gurmarina, care reduce senzaţia de dulce), minerale (potasiu, fosfor, magneziu, sodiu).
Gymnema sylvestre este o plantă reglatoare a metabolismului glucidelor. Are în compozitie o polipeptidă (gurmarin) cu structura chimică asemănătoare cu a glucozei și astfel se leagă de receptorii gustativi pentru dulce de la nivelul limbii, blocându-i. Rezultatul este dispariția senzației gustative de dulce. Prin același mecanism împiedică absorbția intestinală, în proporție de aproximativ 50%, a glucidelor ingerate. De asemenea, datorită efectului hipoglicemiant, Gymnema este eficientă pentru persoanele care au diabet de tip I şi II. Multe persoane care prezintă rezistență la insulină iau în greutate, indiferent de regimul alimentar pe care îl urmează. În acest caz, Gymnema poate fi utilă. Ea îmbunătățește intrarea glucozei în celule și ajută la utilizarea ei de către organism. Un studiu realizat la Londra a arătat că extractul de Gymnema determină creşterea calciului intracelular şi secreţia de insulină la şoareci şi a celulelor beta pancreatice la oameni, fără a afecta viabilitatea celulară. Aceasta se întamplă atunci când extractul este luat în apă în concentraţie de 0,125 mg /ml. Datele sugerează astfel că extractele obţinute din Gymnema Sylvestre pot fi utile ca agenţi terapeutici pentru stimularea secreţiei de insulină la persoanele cu diabet zaharat de tip II.
Planta a fost descrisă în Materia Medica din India, utilizată în medicina tradiţională indiană, ayurveda, în afecţiuni cauzate de stilul de viaţă: diabet, stres, hemoroizi şi hipertensiune, şi, de asemenea în tuse, dispnee, febră şi ca diuretic. În India existau numeroase triburi, fiecare având specificul său în utilizarea acestei plante, creditând-o astfel cu multiple efecte – antidiabetic, anti-dulce, stimulent, stomahic, diuretic, laxativ, acru, anti-icter, astringent, expectorant, emetic, cardiotonic şi antihelmintic, efecte ce îi oferă plantei un spectru foarte larg de utilizări în diferite afecţiuni precum diabetul, artrita, anemia, osteoporoza, hipercolesterolemia, cardiopatia, astmul, constipaţia, infecţiile microbiene, indigestia.
Efectul de supresie a gustului dulce, a fost dovedit încă din 1964 la oameni şi hamsteri. Frunzele de Gymnema au dovedit de asemenea perspective bune în tratamentul diabetului arătând efecte pozitive în homeostazia glicemiei, controlând pofta de dulciuri şi susţinând regenerarea pancreasului. Extractele s-au dovedit utile şi în reducerea colesterolului sangvin şi a nivelului trigliceridelor.
Suplimentele cu Gymnema sunt bine cunoscute şi utilizate în Statele Unite pentru menţinerea greutăţii corporale şi pentru tratamentul diabetului. Compuşii acestei plante ajută ca nivelele de glucoză să rămână constante de-a lungul zilei, fiind susţinută şi producerea energiei prin arderea grăsimilor.
Alături de Garcinia cambogia, Gymnema şi-a dovedit eficacitatea în reducerea masei corporale prin suprimarea apetitului, aşa cum o relevă o meta-analiză asupra unor studii realizată în Australia.
Sunt studii recente care susţin efectele anti-obezitate ale plantei. Efectul antiobezitate s-a demonstrat recent un studiu utilizând fracţiunea hidrosolubilă a unui extract etanolic din Gymnema administrată la şobolani în doză de 120 mg/kg timp de 21 de zile. Acest extract a redus semnificativ lipidele serice, leptina, insulina, glucoza, apolipoproteina B şi nivelele LDH în timp ce a crescut semnificativ nivelele de HDL-colesterol, apolipoproteina A şi nivelele de enzime antioxidante în ţesutul hepatic. Studiile histopatologice efectuate asupra ţesuturilor nu au revelat nicio modificare patologică.