Gotu kola

Centella asiatica (L.) Urban

Centella asiatica (L.) Urban (sinonime Centella coriacea Nannfd., Hydrocotyle asiatica L., Hydrocotyle lunata Lam., şi Trisanthus cochinchinensis Lour.) este o plantă tropicală medicinală din familia Apiaceae, nativă în ţări din sud-estul Asiei precum India, Sri Lanka, China, Indonezia, şi Malaysia precum şi în sudul Africii şi Madagascar.

Frunzele, care sunt comestibile, sunt alterne, subţiri, cu peţiol lung, reniforme, orbiculare sau oblong-eliptice, cu şapte nervuri, şi au o culoare verde-gălbuie. Planta creşte orizontal înmulţindu-se prin stolonii cerzi sau roşietici.

Este o plantă etnomedicinală utilizată pe diferite continente în diverse culturi vechi şi grupuri tribale. Este menţionată în textele chinezeşti tradiţionale antice de acum 2000 de ani şi în cele de medicină tradiţională indiană Ayurveda de acum 3000 de ani. Chinezii prescriau cure cu frunze în tratamentul leucoreei şi a febrei toxice în timp ce în India planta era utilizată în sistemul de medicină Ayurvedic în tratamentul astmului, bronşitelor, în hidropizie, elefantiazis, catar gastric, probleme cu rinichii, lepră, leucoree, boli de piele şi uretrită. În Madagascar planta a fost, de asemenea, utilizată în tratamentul leprei. În Malaezia, cu toate că planta este consumată ca aliment sub formă de salate, este apreciată şi pentru efectele sale benefice în îmbunătăţirea memoriei şi tratarea oboselii mentale, anxietăţii şi eczemelor.

Extractul proaspăt din plantă a fost folosit de locuitorii din Java şi Peninsula Malay multă vreme ca şi tonic cerebral în retard cognitiv, iar extern pentru tratarea rănilor.

Centella a fost cultivată cu succes în unele ţări precum Turcia datorită importanţei sale medicinale. Planta are numeroase efecte farmacologice favorabile sănătăţii omului. Monografii ale sale descriind în special tratarea rănilor şi îmbunătăţirea memoriei există între publicaţiile medicale din Europa. În acestea, pe lângă efectul neuroprotector, s-au raportat pentru C. asiatica o gamă largă de activităţi biologice precum cele antiinflamatoare, de vindecare a rănilor, antipsoriatice, antiulcer, hepatoprotectoare, anticonvulsive, sedative, imunostimulente, cardioprotectoare, antidiabetice, citotoxice şi antitumorale, antivirale, antibacteriene, insecticide, antifungice, antioxidante precum şi beneficii în tratamentul leprei şi a deficienţei venoase.

În sistemele de medicină populară planta are raportate, de asemenea, nenumărate utilizări: terapia albinismului, a anemiei, astmului, bronşitelor, celulitei, şi încă în rujeolă, constipație, dermatită, diaree, amețeli, dizenterie, dismenoree, disurie, epistaxis, epilepsie, hematemeză, hemoroizi, hepatită, hipertensiune arterială, icter, leucoree, nefrită, tulburări nervoase, nevralgii, reumatism, variolă, sifilis, durere de dinți, uretrită și varicelă. Sub formă de cataplasme a fost folosită pentru a trata contuzii, fracturi închise, entorse și furunculoze.

Un număr de studii au descris efectul protector remarcabil al plantei împotriva mai multor boli ale sistemului nervos central. Efectele biologice ale C. asiatica au fost, în general, atribuite derivaților majori care includ triterpene, inclusiv acidul asiatic, acidul madecasic, asiaticozida, madecassozida și acidul brahmic. S-a sugerat faptul că efectul neuroprotector al plantei rezidă din diferite mecanisme, dintre care majoritatea sunt în relaţie cu unele influențe pozitive asupra parametrilor de stres oxidativ.

Triterpenelor pentaciclice li s-au atribuit şi proprietăţile de tratare a venelor varicoase şi a rănilor. Mia multe studii experimentale au evidenţiat multiplele proprietăţi biologice ale plantei, printre care activitatea antioxidantă.

Produsele medicamentoase care conțin extracte triterpenice din Centella asiatica sunt autorizate în Europa pentru uz cutanat (pudră, cremă și unguent) din anul 1968.
Constituenții activi ai plantei sunt astăzi componente ale multor preparate cosmetice la nivel mondial în domeniul de îngrijire a pielii. Frunzele de Centella asiatica au găsit aplicarea în practica clinică pentru tulburări dermatologice și, în special, pentru îmbunătățirea procesului de vindecare a rănilor, arsurilor, pielii şi a ulcerelor venoase.

Compoziţia chimică a plantei se consideră a fi bine studiată, activităţile sale farmaceutice fiind asociate constituenţilor triterpenoidici.

Planta uscată conţine: ulei volatil 0,1%, cu terpen acetat, germacren, cariofilen, p-cimol, pinen; derivaţi de flavone -  quercetin glicozida, kempferol; sescviterpene – cariofilen, elemen şi bicicloelemen, trans-farnesen, germacren D; steroizi triterpenici – sitosterol, stigmasterol; acizi triterpenici - acid asiatic, acid 6-hydroxy asiatic,  acid madecassic, acid madasiatic, acid betulinic, acid thankunic, acid isothankunic; saponine sau pseudosaponine (1-8%) - asiaticozida (componentul major), asiaticozida A, asiaticozida B, braminozida, brahmozida, brahminozida, thankunizida, izothankunizida.

Planta mai conţine aminoacizi - alanină şi serină (componentele majore), aminobutirat, aspartat, glutamat, histidină, lisină şi treonină; hydrocotylin (un alkaloid), vallerină (un principiu amar), acizi graşi (ex. acid linoleic, acid linolenic, lignocen, acid oleic, acid palmitic, acid stearic),  resine şi taninuri.

Frunzele sunt bogate în carotenoide, vitamine B şi vitamina C (Tiwari et al. 2000). Recent, au fost izolate două flavonoide noi castilliferol 1 and castillicetin 2 (ambele manifestând activitate antioxidantă) precum şi doiun compus cunoscut – acidul izoclorogenic 3 (Subban et al. 2008). În extractul metanolic au fost detectate flavonoidele apigenină, rutină şi quercetina (Bhandari et al. 2007).

O polizaharidă izolată din extractul etanolic din Centella asiatica este un arabinogalactan cu structură complicată (Wang et al. 2004).

Utilizări susţinute de date clinice: tratamentul rănilor, arsurilor, şi afecţiunilor ulceroase ale pielii, şi prevenirea cicatricilor keloide şi hipertrofice. Extractele din plantă au fost utilizate pentru tratamentul arsurilor de gradul II şi III. Au fost de asemenea utilizate topic pentru a grăbi vindecarea, în special în cazul rănilor cronice postchirurgicale şi post-traumă. Extractele din Centella au fost administrate oral pentru tratamentul ulcerelor stomacale şi duodenale cauzate de stres.