Drojdia de bere

Saccharomyces cerevisiae Meyen ex E.C. Hansen

Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) este un organism eucariot unicelular, o singură celulă mică, cu un timp de dublare la 30 ° C de 1,25–2 ore și, important, poate fi cultivată cu ușurință. Drojdia a fost primul genom eucariot care a fost secvențiat complet. Secvența genomului a fost publicată în 1996 și a fost actualizată în mod regulat în baza de date a genomului Saccharomyces. Ca eucariotă, drojdia are o structură celulară internă similară cu plantele și animalele.

S. cerevisiae este, din punct de vedere economic, cel mai important microorganism folosit.

Drojdia de bere este importantă din punct de vedere comercial în industria alimentară și a băuturilor datorită rolului său în producția de băuturi fermentate și pâine, în procesarea alimentelor, ca sursă de ingrediente alimentare - compuși aromatizanți, δ-decalatonă, feniletanol, extracte de drojdie, componente ale celulelor de drojdie fracționate – manoproteine, glucomanani, glicani de drojdie, concentrat de proteine de drojdie, invertază, ergosterol și glucani, sirop de fructoză, probiotice (Saccharomyces boulardii).

Drojdia este una dintre cele mai atractive specii microbiene utilizate pentru producția industrială de produse cu valoare adăugată.

Menținerea echilibrului homeostaziei oligoelementelor este crucială pentru sănătatea organismelor vii. Sănătatea umană este amenințată de boli din cauza lipsei oligoelementelor. Drojdia are o relație largă și strânsă cu viața de zi cu zi a omului, putând fi folosită nu numai ca produs de fermentație și sursă de proteine, ci și ca supliment de oligoelemente, care este utilizat pe scară largă în alimente, furaje și medicamente. Drojdia îmbogățită cu oligoelemente, adică drojdia îmbogățită cu crom, fier, zinc și seleniu, ca supliment cu microelemente de impact, este mai eficientă, mai ecologică și mai sigură decât omologii săi sintetici anorganici și organici.

Rolul micronutrienților în reglarea metabolismului organismului este un subiect de cercetare important pentru știința nutriției și, de asemenea, un domeniu important de cercetare biologică. Un comitet de experți al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) clasifică oligoelementele esențiale în trei categorii  care includ oligoelemente esențiale: iod (I), fier (Fe), zinc (Zn), seleniu (Se), cupru ( Cu), molibden (Mo), crom (Cr) și cobalt (Co). A doua clasă include mangan (Mn), siliciu (Si), nichel (Ni), bor (B) și vanadiu (V). A treia clasă o reprezintă oligoelementele care sunt potențial toxice, dar pot avea funcții necesare pentru corpul uman la doze mici, inclusiv fluor (F), plumb (Pb), cadmiu (Cd), mercur (Hg), arsen (As), aluminiu (Al), litiu (Li) și staniu (Sn).

Aceste oligoelemente joacă un rol semnificativ în sistemele biologice, sunt implicate în reglarea genelor, metabolismul acizilor nucleici, funcții antiinflamatorii și antioxidante și alte funcții fiziologice speciale. Diferitele oligoelemente joacă diferite funcții fiziologice în organism. Cromul, ca exemplu, funcționează în menținerea metabolismului normal al glucozei, lipidelor și proteinelor în organism. Cromul este, de asemenea, o componentă activă importantă a factorului de toleranță la glucoză, care poate regla metabolismul macromoleculelor biologice, dezvoltarea țesutului muscular și utilizarea colesterolului. Între timp, cromul este, de asemenea, considerat a fi un antioxidant puternic, care împiedică speciile reactive de oxigen (ROS) să degradeze structurile filmului lipidic, ducând la peroxidarea lipidelor și deteriorarea celulelor.

Oamenii nu sunt capabili să satisfacă cererea nutrițională a organismului pentru oligoelemente numai din alimente, ca atare concentrația oligoelementelor din corpul uman, adesea tinde să fie insuficientă.

Drojdia este în general recunoscut ca un microb sigur (GRAS). Oamenii au folosit drojdia pentru a face produse fermentate de mii de ani. Biomasa S. cerevisiae este deosebit de bogată în proteine și conține opt aminoacizi esențiali și este de așteptat să devină o sursă importantă de proteine în viitor. Conținutul de proteine al biomasei sale poate ajunge la 54%. Datorită conținutului său bogat de proteine, se poate îmbogăți mai bine fier, zinc, crom, seleniu și alte oligoelemente. Datorită biodisponibilității sale ridicate, este folosită în principal ca sursă de suplimente cu micronutrienți.

În comparație cu preparatele cu microelemente sintetizate prin metodă chimică, microelementele din drojdie au activități biologice mai mari și pot fi absorbite cu ușurință în organism. Mai mult, procesul de fermentare a drojdiei este o operațiune simplă și scurtă. Acest lucru face drojdia un purtător ideal pentru producerea de preparate de oligoelemente. În prezent, drojdia industrială îmbogățită cu oligoelemente este produsă în principal prin adăugarea de săruri minerale ale oligoelementelor la mediul de fermentație pentru a finaliza îmbogățirea cu oligoelemente prin procesul metabolic propriu al drojdiei.