Broccoli
Brassica oleracea var. italica
Broccoli este un membru al familiei Brassicaceae, familie din care face parte şi varza, a cărei varietate şi este de fapt, şi de asemenea conopida cu care este similară în structura superioară, habitul frunzelor şi formarea căpăţânii.
Broccoli este de fapt un cultivar al verzei, originară pe coastele mediteraneene vestice, unde se pare că a fost domesticită acum mii de ani. Unii autori consideră varza ca fiind originară din Asia Mică; există texte scrise acum 2000 de ani care documentează cultivarea verzei în această zonă. Odată domesticită, varza a fost apoi supusă selecţiilor genetice pentru a obţine diferite varietăţi culinare inclusiv broccoli, conopida, varza kale, guliile, varza de Bruxelles, toate acestea aparţinând de fapt aceleiaşi specii.
Denumirea de broccoli derivă din latinescul brachium, care înseamnă ramură, şi face aluzie la forma ramificată a inflorescenţelor. Referiri din textele romane la o legumă din familia verzei care ar putea să fi fost broccoli nu sunt pe de-a-ntregul clare. Pliniu cel Bătrân a scris de asemenea despre o legumă care se potriveşte cu descrierea broccoli-ului, iar unii oameni de ştiinţă specializaţi în domeniu au recunoscut broccoli în colecţia de reţete culinare romană Apicius (secolele IV sau V Hr.). A fost mult utilizat în alimentaţia grecilor şi romanilor. În Europa a fost introdus în secolul XVI prin Italia. Prima menţiune a apărut în Franţa în 1560, dar în 1724 broccoli era încă nefamiliar în Anglia de vreme ce Dictionarul grădinarului lui Philip Miller (ediţia 1724) îl menţiona ca străin şi îl trata ca pe „conopidă înmugurită” sau „asparagus italian”. În coloniile americane a fost dus de către Thomas Jeferson, un grădinar amator de experimente care avea mulţi corespondenţi în Europa, de la care a primit pachete cu seminţe în schimbul unor legume rare din America, precum erau la acea vreme pătlăgelele roşii. El notează plantarea de broccoli alături de ridichi, salată şi conopidă în mai 27, 1767, iar în 1775 John Randolph în A Treatise on Gardening by a Citizen of Virginia, a considerat că trebuie să explice despre broccoli: „tulpinile se vor mânca precum sparanghelul, iar căpăţânile precum conopida”.
Astăzi cunoaştem faptul că broccoli are un profil nutriţional impresionant, fiind bogat în fibre, foarte bogat în vitamina C, şi conţine potasiu, vitaminele B6 şi A, având de asemenea o însemnată cantitate de proteine. Mai conţine şi substanţe cu efect antioxidant, iar cercetătorii au constatat faptul că substanţele din plante responsabile pentru culoare şi aromă au de asemenea numeroase beneficii pentru sănătate. Broccoli mai este o bună sursă de glucobrassicină, zeaxantină, beta-caroten şi luteină, kaempferol (o flavonoidă) şi sulforafan care este un foarte bun antioxidant şi mai conţine şi alte elemente nutritive precum magneziu, fosfor, cantităţi mici de zinc, seleniu şi fier. Substanţele din broccoli susţin imunitatea.
În prezent acestei plante i se atribuie foarte multe efecte benefice asupra sănătăţii: consumul de broccoli poate reduce colesterolul datorită fibrelor, susţine procesul de detoxifiere a organismului, susţine sănătatea inimii şi a ochilor, digestia şi sănătatea stomacului, contribuind la controlul dezvoltării sau aderenţei bacteriei Helicobacter pylori. În ultima vreme se consideră că are un rol potenţial în prevenirea şi tratamentul cancerului datorită efectului antioxidant.