Cedru de Liban

Cedrus libani A. Rich.

 Cedrul de Liban este un arbore din familia Pinaceae, înalt, sempervirescent, cu coroana majestuoasă, caracteristică, cunoscut în Vestul Europei atât ca arbore peisagistic valoros cât şi ca simbol al degradării mediului. Este strâns înrudit cu Cedrus atlantica din Munţii Atlas din Maroc, cu C. deodara, endemic în vestul Munţilor Himalaya şi cu C. brevifolia, endemic în Cipru. Cedrul de Liban a supravieţuit sub forma unor populaţii reziduale şi fragmentate în Turcia, Siria şi Liban. Ca rezultate al supra-exploatării timp de secole, arborele acoperă astăzi doar 5% din arealul străvechi estimat în Liban.

A fost cunoscut şi exploatat de secole atât pentru lemnul său de înaltă calitate cât şi pentru răşină şi uleiul volatil. Calităţile deosebite şi culoarea plăcută ale lemnului de cedru, aroma sa rafinată, rezistenţa la umiditate şi insecte, au dus la aprecierea sa în rândul fenicienilor, egiptenilor, a grecilor şi multor altora, şi astfel la utilizarea sa extensivă.

Emblema naţională a Libanului, cedrul a fost folosit pentru construcţia faimosului templu a lui Solomon în Ierusalim, precum şi pentru construirea corăbiilor şi templelor faraonilor egipteni. Fenicienii îşi construiau corăbiile flotei militare, precum şi acoperişul templelor, al locuinţelor şi pragurile uşilor din lemn de cedru. Acesta era de asemenea folosit pentru confecţionarea pieselor de mobilier din templele asiriene şi babiloniene. Faraonii egipteni ardeau cedrul cu ofrandele oferite în cadrul ceremoniilor lor religioase. Răşina cedrului de Liban a fost folosită în procesul de mumificare de către egiptenii antici. Preoţii evrei, conform Talmudului, ardeau lemnul de cedru pe muntele maslinilor anunţând venirea unui nou an.

Arabii păstrează o veneraţie tradiţională pentru acest arbore, atribuindu-i o putere care îi permite să trăiască veşnic, şi o „inteligenţă” care îl face să manifeste semne de înţelepciune şi previziune, şi se spune că aceşti arbori înţeleg schimbările anotimpurilor pentru că îşi agită ramurile lor mari, îndreptându-le către cer sau către pământ atunci când zăpada cade, sau se topeşte. Se spune că nici nu începe zăpada să cadă, că cedrii îşi ridică ramurile pe nesimţite, adunându-şi vârfurile ramurilor în sus, formând astfel o piramidă sau o umbrelă. Noua formă luată îi ajută să susţină o masă imensă de zăpadă pentru o perioadă lungă de timp.

Cedrus libani are o largă tradiţie în medicina libaneză pentru tratamentul diferitelor boli infecţioase. Cedrul de Liban conţine un ulei volatil bogat în borneol, şi cel mai mult a fost utilizat în afecţiunile catarale ale tractului respirator, ca antiseptic, astringent, diuretic, şi de asemenea ca remediu în afecţiuni hepatice, dureri de cap şi tumori. Recent s-au descris remedii anti-ulcerogenice, o activitate antimicrobiană şi anti - Helicobacter pylori a frunzelor şi conurilor de cedru. Rezultatele unor studii au relevat faptul că răşinile din lemnul de cedru prezintă o eficienţă înaltă împotriva microorganismelor testate, prevenind înmulţirea acestora. Studiile au raportat faptul că seminţele de Cedrus libani sunt potenţiale suplimente alimentare sau remedii vegetale, sau puncte de pornire în dezvoltarea unor tratamente pentru leucemia mielogenă cronică.