Arborele de gomenol

Melaleuca viridiflora Sol. ex Gaertn.

Arbore sempervirescent de talie mică din familia Myrtaceae, M. viridiflora vegetează spontan zonele mlăştinoase din nordul şi vestul Australiei, Noua Caledonie şi Insulele Franceze din Pacific. Prezintă un trunchi acoperit de o scoarţă alb-cenuşie rigidă ce se exfoliază în straturi (de unde şi una din denumirile în limba engleză – paperbark tea tree = arborele de ceai cu scoarţa ca hârtia), o coroană cu ramuri scurte şi rigide, cu frunze verzi-argintii, coriacee, netede, ovale, glabre; florile de culoare alb-verzuie sau verzui-gălbuie, dar şi roşii până la purpurii, sunt grupate în inflorescenţe spiciforme; fructele sunt capsule.

Şi-a primit denumirea botanică în 1788 în timpul voiajului căpitanului Cook. Indigenii din Australia preparau din frunze infuzii şi macerate pe care le utilizau în tratamentul unor afecţiuni uro-genitale, al rinitelor, faringitelor, traheitelor, al unor arsuri şi infecţii dermice şi pe mucoase.

Frunzele care, căzând, acoperă solul şi acţionează ca undezinfectant puternic, determină formarea unui mediu sănătos şi, de asemenea, purifică apa.

Infuzia din frunze este tradiţional folosită în tuse şi răceli. A fost folosit în spitalele franţuzeşti de obstretică datorită proprietăţilor sale antiseptice.

Uleiul esenţial denumit niaouli sau gomenol se obţine prin antrenare cu vapori de apă din frunzele arborelui şi conţine ca şi compuşi principali nerolidol şi linalool sau (în funcţie de chemotip), 1,8-cineol şi viridiflorol  metil cinnamat (c. 75%) şi trans-p-ocimen. Uleiul esenţial a ajuns în medicina europeană abia în secolul XIX.

Produsele pe bază de niaouli se utilizează sub formă de soluţii uleioase pentru instilare nazală în afecţiuni ale căilor respiratorii. Având o activitate antimicrobiană în special pe bacterii gram pozitive, stimulând şi ajutând organismul să lupte împotriva bolilor, uleiul este folosit în administrare internă pentru catarul căilor aeriene superioare, pentru mai multe feluri de inflamaţii şi infecţii, pentru sănătatea sistemului respirator (atât în administrare internă sât şi externă). Într-o combinaţie cu ulei esenţial de cajeput, mentă şi eucalipt – este utilizat extern pentru probleme catarale, artrite, nevralgii; alături de uleiul de lavandă, într-o loţiune decongestionantă nazală. Intern se mai administrează în spasme ale tractului gastrointestinal (şi helmintiaze). Se mai descriu proprietăţi aromatice diaforetice, carminative, antiseptice şi vulnerare, dar în utilizare exclusiv externă.

În studii ştiinţifice acţiunea antibacteriană a gomenolului a fost dovedită pe Staphylococcus aureus. Într-un studiu efectuat în Madagascar se arată efectul de inhibare asupra bacteriilor gram pozitive în special.