Gastric, D62, ceai la pungă

Protejează mucoasa gastrică şi ajută la eliminarea disconfortului digestiv.

În Journal of Materia Medica publicat în 1859 se scrie despre gălbenele că „după germani, această plantă este un balsam excelent. […] Una din calităţile sale remarcabile este controlul său asupra procesului de granulaţie şi cicatrizare.”

Pătlagina „este creditată cu un efect deosebit de puternic asupra membranelor mucoase ale […], stomacului […].” Gerhard Madaus, Lehrbuch der Biologischen Heilmittel, 1938

Tip produs: Supliment alimentar

Greutate netă: 50 g

Condiții de păstrare: la loc uscat și la temperatura mediului ambient

Gălbenele | Lemn dulce | Nalbă mare | Obligeana | Pătlagină | Roiniţă | Salcâm | Sunătoare

Flori de salcâm (Robiniae flos), flori de gălbenele (Calendulae flos) 15%, frunze de pătlagină (Plantaginis folium) 15%, roiniţă (Melissae herba), sunătoare (Hyperici herba) 10%, rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix), rădăcină de nalbă (Althaeae radix), rizomi de obligeană (Calami rhizoma).

Se beau 3 - 4 căni cu ceai pe zi, înainte de masă.

Durata unei cure este de 6 săptămâni.

Cura se reia la nevoie.

Preparare: Peste o linguriţă amestec de plante se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.

Atenţionări: Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.

La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.

Sarcină şi alăptare: Acest ceai nu este indicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează.

Efecte secundare şi interacţiuni: La dozele recomandate nu au fost semnalate incompatibilităţi cu medicamentele şi nici efecte secundare.

Asocieri recomandate: Pentru protecţia mucoasei gastrice puteți asocia ceaiul cu capsule Stomac Sănătos D49 şi Ulei de cătină cu sunătoare şi gălbenele F158.

Sfaturi practice de dietă şi stil de viaţă: Pe durata curei vă sfătuim să evitaţi alimentele care sunt stimulente ale secreţiei gastrice cum sunt: carnea grasă, mezelurile, vânatul, brânzeturile fermentate, laptele bătut, iaurtul, kefirul, afumăturile, conservele, prăjelile, grăsimea animală, maioneza, dulciurile concentrate (ciocolată, dulceţuri), produsele de patiserie, zarzavaturile crude, fibroase, aţoase sau cu celuloză dură (castraveţi, ridichi, gulii, sfeclă, fasole uscată, mazăre uscată, vinete, roşii), legume şi condimente picante (ceapă, usturoi, ardei iute, piper, hrean, muştar), fructele crude, băuturile prea reci sau fierbinţi, alcoolul, ceaiul negru, ceaiul verde, cafeaua.

În schimb, este foarte bine să consumaţi alimente alcaline care neutralizează excesul de acid din stomac: lapte (are efect de pansament gastric), legume şi zarzavaturi (bine fierte) sub formă de supe-cremă, piureuri, soteuri, budinci sau sufleuri, unt, uleiuri presate la rece, carne slabă fiartă, fulgi de ovăz, terci de cereale pasate, paste făinoase, pâine prăjită, banane, avocado, sucuri proaspete de morcovi, cartofi, varză, ceaiuri din plante medicinale cu efect protector gastric (de gălbenele, muşeţel, sunătoare, tei, etc).

Alimentele trebuie administrate în porţii mici şi repetate (5-6 mese/zi).