Algoplant, L100, capsule moi

Produsul se adresează persoanelor cu cefalee și migrene.

Dupa prima administrare a capsulelor Algoplant (cefalee 1 capsulă pe zi, migrena 2 capsule pe zi) efectul se instalează in maxim o oră.

În cadrul evaluării clinice, Algoplant s-a dovedit eficient ca unic tratament al:

• Cefaleei de tensiune, faza acută, la 84.97% dintre pacienți
• Migrenelor la 80% dintre pacienți

Administrarea timp de 10 zile, la pacienții cu migrene, a condus la profilaxia crizelor migrenoase (durere, greață, vărsături) in 90% din cazuri.

Algoplant nu generează hepato-toxicitate, retenție hidrosalină (edeme) și nu generează rezistență și dependență la tratament/terapie.

Dezvoltarea rețetei are la bază datele științifice comunicate de specialiști reputați din domeniul farmacognoziei.

Efect și absorbție rapidă datorita compoziției din uleiuri esențiale riguros caracterizate botanic și biochimic.

Prin dozarea bine studiată s-a obținut un efect de potențare reciprocă al uleiurilor esențiale din componența produsului.

Acțiunea și efectele produsului corespund cerințelor comunicate echipei Fares de către specialiști reputați din domeniu: medici neurologi.

Experiența ne-a permis sa abordăm realizarea acestei rețete complexe din 9 uleiuri esențiale, ce garantează eficiența solicitată de medicii specialiști neurologi.

Capsulele Algoplant reduc frecvența, intensitatea și durata durerilor de cap.

Produsul este 100% natural, fără excipienți și asigură o biodisponibilitate optimă.

Tip produs: Supliment alimentar

Greutate netă: 6,3 g

Condiții de păstrare: la loc uscat și la temperatura mediului ambient

Floarea soarelui | NEGRILICĂ | Turmeric | Lavanda | Menta | Lemongrass | Cuişoare

-ulei vegetal de floarea soarelui 100 mg

-ulei vegetal de negrilică (Nigella sativa oleum) 100 mg

-ulei esenţial de Betula alleghaniensis 28 mg

-ulei esenţial de turmeric (Curcumae longae aetheroleum) 28 mg

-ulei esenţial de lavandă  (Lavandulae aetheroleum) 28 mg

-ulei esenţial de copaiba (Copaiferae aetheroleum) 20 mg

-ulei esenţial de mentă (Menthae piperitae aetheroleum) 20 mg

-ulei esenţial de lemongras (Cymbopoginis citrati aetheroleum) 20 mg

-ulei esenţial de cuişoare (Caryophylli floris aetheroleum) 20 mg

-ulei esenţial de smirnă (Commiphorae myrrhae aetheroleum 20 mg

-ulei esenţial de tămâie (Boswelliae aetheroleum) 16 mg

Negrilica este originară din ţările est europene şi caspice, fiind actualmente cultivată în diverse zone de pe Glob. Dioscorides a descris planta sub denumirea de Melanthion, iar Plinius a denumit-o Git, denumire sub care o regăsim printre plantele pe care Charlemagne a ordonat să fie cultivate în fermele imperiale de pe domeniul său. Seminţele de Nigella sunt menţionate în London Pharmacopoeia începând cu ediţia 1721, precum şi în Pharmacopoeia of India.

Copaiba este un arbore veşnic verde, care vegetează în pădurile umede din America de Sud. Arborele de Copaiba a fost menţionat pentru prima dată în manuscrisul unui călugăr care a trăit în Brazilia între 1570 şi 1600. Ca şi alte specii din genul Copaifera, este o sursă de oleo-răşină cunoscută sub numele de balsam de copaiba. Balsamul de copaiba este obţinut din trunchiul copacului, şi a fost folosit pe scară largă de către popoarele native americane, utilizările fiind preluate în curând şi de către europeni.

Menta era cunoscută de daci sub numele de mantia, mentiă, mintă. Aceasta este amintită în scrierile greceşti ale lui Dioscorides, în cele latineşti de către Columella, Pilnius cel Bătrân şi alţii. Calităţile curative ale mentei erau deja menţionate în lucrările medicilor antici precum Hippocrates şi Paracelsus, iar în 1564 Lonicerus scria despre acestea în ediţia a III-a a publicaţiei Synopsis Stirpium Britannicum. Printre numeroasele sale beneficii, menta contribuie la o relaxare optimă.

Lemongrass este o plantă frecvent utilizată în zonele tropicale, în special în sud-estul Asiei. În ţări precum India, China şi Tailanda a fost şi este utilizată ca aromatizant în băuturi, deserturi şi alte preparate culinare. Uleiul esenţial de lemongrass a fost oficial descris în British Pharmacopoeia din 1914, având în compoziţie ca aldehidă principală citralul, acesta fiind în proporţie de 70 - 85%.

Cuişoarele, originare din Indonezia, îşi trag denumirea de la forma mugurilor florali care se aseamănă cu nişte cuie mici. Cuişoarele sunt utilizate în special pentru efectele uleiului esenţial pe care îl conţin. În aromaterapie uleiul de cuişoare se recomandă în stările de slăbiciune şi de lipsă de energie.

Betula alleghaniensis sau lutea, este denumit mesteacăn galben în zonele de origine. A fost un arbore necunoscut oamenilor de ştiinţă până în 1803, când exploratorul francez André Michaux l-a descris şi l-a denumit. Uleiul esenţial extras din acest arbore are o aromă balsamică şi are în compoziţia sa acid salicilic şi metil salicilat, substanţe prezente şi în scoarţa de salcie binecunoscută pentru calităţile sale terapeutice.

Turmericul este o plantă indigenă în mai multe zone din sudul şi estul Asiei, cu o istorie foarte îndelungată de utilizare medicinală. Medicina modernă recunoaşte importanţa sa, după cum se poate constata din cele peste 3000 de publicaţii apărute în ultimii 25 de ani. S-a demonstrat că prezintă acţiune antiinflamatoare şi astfel uşurează durerile inflamatorii.

Lavanda a fost un remediu tradiţional utilizat în Asia, Roma Antică, Grecia Antică, Europa, care poate fi regăsit şi în textele evreieşti antice şi în cele Biblice. În Insulele Britanice utilizarea lavandei merge mult în urmă, fiind menţionată printre remedii în "Physicians of Myddvai" (secolul XII). Lavanda, printre multiplele sale beneficii, contribuie la o relaxare optimă şi ajută la reducerea tensiunilor şi iritabilităţii.

Smirna şi tămâia au fost folosite din zorii antichității în cultele religioase ale diferitelor popoare. Ambele rășini sunt pomenite în scrierile sanscrite, în Biblie, în Coran și în multe lucrări ale scriitorilor greci, romani și arabi. În Evul Mediu, smirna are o importanță considerabilă în domeniul farmacologiei, cosmeticelor și parfumeriei. În secolul al XVI-lea Valerius Cordus și Conrad Gesner au distilat uleiul de smirnă adăugându-l în 1589 în Dispensatorium Noricum.

Tămâia este, probabil, primul produs odorant folosit de om, Egiptul importându-l din India încă din anul 1500. Rezina obţinută din speciile de tămâie a fost folosită în ceremonii religioase de la începuturile istoriei scrise. A fost una dintre cele patru plante folosite pentru prepararea Balsamului de Ierusalim, formulat în 1719 în farmacia mănăstirii Saint Savior din vechiul oraş Ierusalim. Unul din beneficiile importante ale rezinei din tămâie este acela de susţinere a activităţii mentale.

– 1 capsulă pe zi la nevoie. Dacă după prima utilizare aveţi nevoie de un efect mai intens, în decurs de o oră puteți să mai luați încă o capsulă.

– 2 capsule pe zi, timp de o lună pentru eliminarea disconfortului persistent la nivelul capului. Cura se poate repeta la nevoie, după o pauză de 2 – 4 săptămâni.

ATENŢIONĂRI: Nu se recomandă în caz de gastrită acută, ulcer gastroduodenal acut, hiperaciditate, reflux gastroesofagian, copiilor sub 7 ani şi în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.

SARCINĂ ŞI ALĂPTARE: Nu se recomandă femeilor însărcinate datorită unor posibile efecte de stimulare a contracţiilor uterine.

Nu se recomandă mamelor care alăptează datorită faptului că substanţele active trec în laptele matern şi pot modifica gustul acestuia.

EFECTE SECUNDARE ŞI INTERACŢIUNI: La dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare. Evitaţi asocierea pe perioade îndelungate cu cumarinele, anticoagulantele, antiagregantele plachetare.

Supliment alimentar.  A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic.  Produsul este un supliment alimentar şi nu trebuie să înlocuiască o dietă variată, echilibrată şi un stil de viaţă sănătos. A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor.

Notificat la Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului.

Nr. 11821/22.05.2018