Plantusin sirop clasic, Plantusin forte cu miere şi propolis

Plantusin sirop clasic

Acest sirop are la bază una dintre cele mai vechi reţete româneşti de sirop contra tusei, fiind recomandat în tuse seacă şi productivă, răceală, gripă, laringită. Produsul a fost administrat la 74 de pacienţi cu tuse seacă, cât şi tuse cu expectoraţie şi s-a observat că tusea s-a ameliorat până la rezolvare completă în toate cazurile în maxim 12 zile, nu s-au semnalat intoleranţe sau reacţii adverse, fiind bine acceptat.

Mugurii de pin, prin conţinutul de pinen şi limonen, au efect expectorant secretolitic similar cu ambroxolul (medicament de sinteză cu efect expectorant) la persoanele cu afecţiuni pulmonar. Aceştia fluidifică secreţiile din tractul respirator şi favorizează eliminarea lor, îmbunătăţind clearance-ul mucociliar.

Scaiul vântului reprezintă un remediu popular cu efect spasmolitic şi antitusiv, conţine saponine triterpenice care contribuie la eliminarea secreţiilor bronşice şi calmarea contracţiilor tractului respirator, fiind benefic în tusea spastică, iritativă.

Studiile au arătat că pătlagina conţine 2 principii active (acteozida şi plantamaiozida) cu efecte antiinflamatoare puternice, care acţionează prin inhibarea 5-lipooxigenazei – enzima de metabolizare a acidului arahidonic în leucotriene pro-inflamatoare şi bronhoconstrictoare – ceea ce conduce la împiedicarea inflamaţiei şi uşurarea respiraţiei.

Florile de tei sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri datorită proprietăţilor decongestionante nazale, antitusive şi emoliente. Prin prezenţa mucilagiilor se formează un strat aderent, protector pe mucoase, efect benefic în cazul mucoaselor iritate ale aparatului respirator.

Extractul apos de cimbrişor (100 mg/kg) are efect antiinflamator, anagezic şi antifebril similar cu aspirina (100 mg/kg) fiind eficient în inflamaţii ale căilor respiratorii, răceală, gripă. Acesta acţionează prin inhibarea sintezei, eliberării sau acţiunii mediatorilor cum sunt: histamină, serotonină şi prostagladine.

Plantusin forte cu miere şi propolis

Siropul are la bază o formulă complexă, fiind recomandat în bronşită, astm bronşic, afecţiuni pulmonare cronice, prin efect expectorant şi antispastic bronşic. Produsul a fost administrat 7-14 zile la pacienţi cu tuse seacă, cât şi tuse cu expectoraţie şi s-a observat că tusea s-a ameliorat până la dispariţia completă în toate cazurile, nu s-au semnalat intoleranţe sau reacţii adverse, fiind bine acceptat.

Cercetătorii au arătat că mierea de albine, din compoziţia siropului, conţine 2 peptide (apidaecin şi abaecin) cu efect antibacterian puternic, lipsite de toxicitate. Studiile au arătat că aceste peptide pot avea aplicaţii ca şi agenţi antibiotici naturali  în tratamentul infecţiilor bacteriene la oameni şi animale.

Studiile recente au demonstrat că extractul de ridiche neagră are efect profilactic în infecţia cu virusul Influenza de tip A (H1N1), responsabil de apariţia gripei. Efectul a fost demonstrat prin testarea produsului vegetal la şoarecii inoculaţi anterior cu tulpina acestui virus, unde s-a observat scăderea ratei de mortalitate şi creşterea semnificativă a ratei de supravieţuire, în comparaţie cu grupurile de animale netratate.

Studiile ştiinţifice recente au arătat că ghimbirul este eficient în tratarea astmului bronşic datorită gingerolilor din rizomi care au acţiune antispastică la nivelul căilor respiratorii, prin blocarea canalelor de calciu şi antiinflamatoare în caz de alergii, prin scăderea nivelelor de interleukine (IL-4, IL-5), eotaxină şi imunoglobulină IgE.

Rădăcina de hrean este cunoscută tradiţional pentru proprietăţile antibiotice naturale şi antiinflamatoare la nivelul tractului respirator. Este activă pe bacterii Gram-pozitive, Gram-negative, fungi şi virusuri, cu specificitate asupra infecţiilor respiratorii, datorită prezenţei izotiocianaţilor.

Lichenul de piatră din compoziţia siropului este un remediu natural, tradiţional, folosit în afecţiunile respiratorii. Polizaharidele prezente au acţiune demulcentă prin aderarea de mucoase şi formarea unui strat protector; şi antitusivă, calmând astfel iritaţiile farigiene şi tusea uscată. Acidul lichesterinic are acţiune antiinflamatoare prin inhibarea enzimei 5-lipooxigenaza (5-LO) şi biosintezei de leucotriene (LTB4).

Studiile au demonstrat că asocierea dintre piper negru şi ghimbir creşte biodisponibilitatea şi eficienţa echinaceei cu 82%, produsul având efect rapid de calmare a tusei şi gripei. Echinacea este una dintre cele mai utilizate plante medicinale pentru capacitatea de creşterea a apărării organismului prin producerea de celule limfocitare T, care luptă cu infecţia. Deci, îmbunătăţeşte astfel rezistenţa organismului la infecţii, cum ar fi răceala şi gripa.

Un alt ingredient activ din sirop este rădăcina de iarbă mare. Aceasta reprezintă un remediu foarte valoros pentru aparatul respirator datorită unui complex de proprietăţi benefice: antimicrobiene (prin uleiul volatil), emoliente (datorită mucilagiilor care formează un strat protector pe mucoase) şi expectorant-secretolitice (datorită alantolactonei şi saponinelor, care favorizează fluidificarea secreţiilor aparatului respirator şi eliminarea lor).

Studiile au arătat că rădăcina de lemn dulce, prin glicirizină, acţionează eficient ca şi puternic antiinflamator local, datorită similitudinii de structură chimică cu corticosteroizii. De asemenea, compuşii flavonici, acidul gliciretic şi glabric au şi ei acţiune antiinflamatoare, datorită inhibării sintezei de prostaglandine E2, reducerii nivelelor de TNF-α (factor de necroză tumorală) şi interleukină IL-6.

Cercetătorii au izolat o flavononă din mugurii de plop, şi anume: pinocembrina, cu acţiune antimicrobiană, care lizează celula bacteriană şi inhibă enzima microorganismelor glucozil-transferaza; în plus, acest compus natural modulează răspunsul inflamator prin scăderea nivelului de TNF-α, IL-1β şi IL-6.

Scaiul vânăt reprezintă un remediu popular cu efect spasmolitic şi antitusiv, conţine saponine triterpenice care contribuie la eliminarea secreţiilor bronşice şi calmarea contracţiilor tractului respirator, fiind benefic în tusea spastică, iritativă.

Extractul apos de cimbrişor (100 mg/kg) are efect antiinflamator, anagezic şi antifebril similar cu aspirina (100 mg/kg) fiind eficient în inflamaţii ale căilor respiratorii, răceală, gripă. Aceasta are loc prin inhibarea sintezei şi eliberării de mediatori pro-inflamatori: prostagladinele E, histamină, bradikinine, leucotriene, serotonină.

Mugurii de pin, prin conţinutul de pinen şi limonen, au efect expectorant secretolitic similar cu ambroxolul (medicament de sinteză cu efect expectorant) la persoanele cu afecţiuni pulmonare, cauzând astfel un clearance mucociliar crescut.

Pe lângă efectul de creştere a biodisponibilităţii plantelor medicinale, piperul negru este utilizat şi datorită activităţii antibacteriene. Mecanismul de acţiune se bazează pe distrugerea permeabilităţii membranei celulare, care, drept urmare produce disfuncţii metabolice, inhibarea sintezei energetice şi declanşarea moarţii celulelor bacteriene.

Extractul de Astragalus conţine polizaharide benefice în tratamentul astmului sever. Acestea acţionează prin inhibarea inflamaţiei căilor aeriene (datorită scăderii nivelului de interleukine IL-8, chemokine) şi   suprimarea hipersecreţiei de mucus (datorită scăderii nivelului de mucină).

Uleiurile esenţiale de scorţişoară, lămâie, ti-tree, brad, fenicul şi cimbru din compoziţia siropului contribuie la îmbunătăţirea gustului şi aromatizarea produsului, de asemenea susţin acţiunea antimicrobiană, antispastică, antiiflamatoare şi expectorantă a siropului.

Tinctura de propolis este una dintre cele mai cunoscute remedii naturale pentru combaterea microorganismelor patogene, în plus are efect emolient-balsamic asupra căilor respiratorii, hidratând mucoasele uscate.

Vitamina C este una din cele mai valoroase substanţe existente, care are o funcţie importantă şi anume: întărirea imunităţii organismului, în plus combate radicalii liberi şi ajută la regenerarea celulară.