Răceală, gripă, otită, laringită... ne-am obișnuit atât de mult cu aceste infecții respiratorii frecvente an de an, încât nu ne mai sperie. Dar cu toții tresărim când auzim de pneumonie. Faptul că virusul a reușit cumva să depășească atâtea bariere și să ajungă până la plămâni ne-a schimbat brusc atitudinea. Boala e mult mai periculoasă și trebuie tratată cu seriozitate.
Cum a ajuns virusul să afecteze plămânii și să dea pneumonie? Fie a fost o tulpină mai puternică, fie răceala inițială nu a fost corect tratată și s-a produs o suprainfecție bacteriană, fie sistemul imunitar al organismului a fost prea slăbit. Pneumonia reprezintă inflamația produsă la nivelul alveolelor pulmonare. Cauzează febră și frisoane, tuse, dureri în piept, dificultăți de respirație, stare de oboseală și de rău general. Pericolul este ca microbul să ajungă în sânge și să se răspândească în organism, consecințele fiind și mai grave.
Primele lucruri de care are nevoie o persoană cu pneumonie sunt odihna și consumul de lichide. Acestea din urmă previn deshidratarea dată de febră/transpirație și ajută organismul să lupte cu boala. Medicii recomandă ceaiurile care ușurează respirația, precum cel de cimbrișor, plămânărică, mentă, ghimbir. Apoi, ceaiul de tei favorizează transpirația și ameliorează tusea, cel de cimbru e antiseptic, cel de ciuboțica cucului are puternic efect expectorant și fluidifiant al secrețiilor bronhice, iar ceaiul din scoarță de salcie conține compuși înrudiți cu aspirina, fiind foarte bun pentru scăderea febrei. Tot pentru scăderea temperaturii se pot pune pe piept cataplasme cu hrean sau cu muștar.
Este nevoie de antibiotice, însă cele de sinteză sunt o sabie cu două tăișuri. Există varianta antibioticelor naturale, mult mai sigure, dar și eficiente. Bacteriile nu dezvoltă rezistență la ele, nu atacă flora intestinală, nu slăbesc imunitatea și se pot administra în paralel cu medicația clasică. Uleiurile esențiale din plante sunt varianta cea mai puternică de antibiotic natural. Se cunosc circa 3.000 de uleiuri de la tot atâtea plante și majoritatea au proprietăți antibacteriene, antifungice și antivirale. Dar în vârful clasamentului ar fi 4 uleiuri esențiale: de cimbru, de cuișoare, de oregano și de ti-tree. Se administrează 3-5 picături, de trei ori pe zi, în miere.