Mușețelul este una dintre cele mai populare plante medicinale tradiționale, este specia cel mai frecvent utilizată în scopuri medicinale. Mușețelul crește în forma sa sălbatică în Europa de Sud și de Est, Africa de Nord și Asia de Vest, de unde a provenit. De asemenea, a fost introdus în America de Sud, America de Nord și Australia și aparține unui grup major de plante medicinale cultivate în Europa (Singh et al., 2011).
Mușețelul a fost folosit în medicamentele pe bază de plante de mii de ani, cel puțin de pe vremea lui Hipocrate (Zadeh et al., 2014). Este listat ca medicament oficial în farmacopeile a 26 de țări, inclusiv Germania, Belgia, Franța și Regatul Unit; și este menționat în monografiile Comisiei E germane, Cooperativei Științifice Europene pentru Fitoterapie (ESCOP) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (Ross, 2008; OMS, 1999).
Valorile multiterapeutice ale mușețelului au fost stabilite prin utilizarea și cercetarea tradițională și științifică. În medicina tradițională, mușețelul a fost folosit pentru a trata mai multe afecțiuni, inclusiv tulburări digestive, conjunctivită, dismenoree, răceală, tuse, pietre la rinichi, infecții oculare, dureri de cap și insomnie (Benitez et al., 2010), colici și nervozitate (Gómez-Estrada et al., 2011).
Printre cele mai frecvente produse naturale folosite pentru insomnie se numără și mușețelul. Mușețelul este o plantă despre care se crede că ajută la relaxare, la sedare. Este folosit în mod obișnuit ca „ceai de culcare”, iar efectele sale pot fi similare cu benzodiazepinele (Kolanos și Stice, 2021).
Mușețelul conține terpenoide, flavonoide și lactone, inclusiv matricină și apigenină. Mușețelul poate avea efecte sedative deoarece apigenina se leagă de receptorii de benzodiazepină și potențează activitatea receptorilor GABA A (Viola și colab., 1995). Apigenina stimulează, de asemenea, absorbția tirozinei, ducând la creșterea producției de monoamine (Morita și colab., 1990). Neurotransmițătorii monoamine includ serotonina și catecolaminele dopamina, adrenalina și noradrenalina. Acești compuși au funcții multiple, inclusiv modularea funcției psihomotorii, controlul cardiovascular, respirator și gastrointestinal, mecanismele de somn, secreția de hormoni, temperatura corpului și durerea. Apigenina poate inhiba, de asemenea, enzima MAO, crescând și mai mult disponibilitatea monoaminelor (Spinella, 2001). Creșterea serotoninei poate fi legată în special de efectele anxiolitice ale mușețelului.
Modelele animale confirmă faptul că mușețelul are efecte anxiolitice, iar un număr mic de studii de caz la oameni susțin, de asemenea, proprietățile sale sedative (Medical Economics, 2007).
Cu utilizarea sa sunt asociate puține riscuri, iar planta este de obicei bine tolerată.
Mușețelul, intră în compoziția capsulelor Mami Distonoplant, recomandat în stări de stres și anxietate: neliniște, agitație, insomnie, din perioada de sarcină și alăptare.
