Merişorul este un arbust mic, asemănându-se cu afinul. Frunzele de merișor conțin arbutozidă, taninuri, flavone, vitamine C și substanțe cu acțiune antibiotică. Fructele conțin acizi organici, antociani și vitamine (A,B,C), substanțe minerale. Merişorul şi-a dezvoltat un sistem de apărare extrem de puternic, menit să facă faţă cu succes aproape oricărei boli produse de bacterii, viruşi sau fungi.
Originar din America de Nord, merişorul este unul dintre cele trei fructe unice acestei zone, alături de coacăze şi strugurii din soiul Concord. În 1550 se face prima referire la indienii care consumau merişoare, folosindu-le totodată şi în scopuri terapeutice. Se pare că indienii americani îşi tratau rănile cu merişoare crude, iar primii colonişti din Anglia le foloseau pentru lipsa poftei de mâncare, probleme digestive, afecţiuni ale sângelui sau scorbut.
Astazi, studii recente arată că merişorul previne şi tratează apariţia infecţiilor tractului urinar, reducând capacitatea bacteriei E. coli de a se fixa pe mucoasa vezicii urinare şi a uretrei. Specialiştii au investigat îndelung această acţiune terapeutică a merişoarelor. Încă din anii ’20, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care consumau o cantitate mare de merişor prezentau mai mult acid în urină. Cum bacteriile nu pot supravieţui într-un mediu acid, s-a ajuns la concluzia că o dietă bogată în merişoare este extrem de benefică pentru afecţiunile tractului urinar. De asemenea, s-a constatat faptul că produsele merişorului reduc mirosul neplăcut al urinei, având un efect benefic pentru vârstnicii care suferă de incontinenţă.
Conform unui studiu de piata, pe primul loc in topul celor mai utilizate plante medicinale din America se afla merisorul.
Merisorul intră în compoziţia capsulelor Diurosept, alaturi de afin, maslin, muguri de plop, călţunaşi, cuişoare, ienupăr. Produsul are acţiune antibiotică, dezinfectantă, antiinflamatoare, diuretică, fiind recomandat în caz de infecţii ale tractului urinar: cistită, uretrită, pielonefrită.
