Medicina dacică – un bun reper pentru fitoterapia actuală

Arta vindecării unor boli cu ajutorul plantelor are în ţara noastră o veche şi bogată tradiţie.

Strămoşii noştri, geto-dacii, erau mari cunoscători ai plantelor medicinale şi faima acestei  ştiinţe le-a adus cinstea de a trece în unele glosare botanice nu numai denumirile greceşti şi latineşti, dar şi cele dacice.

Descoperirile arheologice de la Sarmizegetusa dovedesc de asemenea întrebuintarea plantelor medicinale încă din vremea dacilor. La Sarmizegetusa Dacica, s-a găsit chiar şi o trusă medicală,  dovadă a nivelului ridicat al practicii medicale în timpul lui Decebal.

Primele date mai ample care privesc utilizarea plantelor medicinale de către strămoşii noştri geto-daci, aparţin celebrului medic şi botanist grec Pedanos Dioscoride, care menţionează 40 (după unii cercetători 42) denumiri dacice de plante, în completarea celor greceşti, romane şi ale altor popoare antice.

Există astăzi referiri la medicina aplicată de geto-daci sub forme medicamentoase de: unguente, mixturi, fumigaţii, inhalaţii, infuzii, decocturi. Herodot (484-425 î.e.n.) părintele istoriei, într-una din cărţile sale mentiona despre daci „că aveau cunoştinţe despre întrebuinţarea plantelor medicinale şi ştiau să îngrijească bolnavii”. Se menţionează astfel că geto-dacii „aveau obiceiul de a folosi fumigaţii de cânepă pentru calmarea durerilor şi producerea somnului.

Dacii ştiau că simplul fapt de a zdrobi în pumni foaia de brusture facând-o să-şi lase zeama, sucul ei cicatrizant vindecă rana pe care era aplicat. De asemenea, pe un mortarium de lut, descoperit la Romula, se afla urmatoarea inscripţie marc-usta reti ofe, care în traducere înseamnă Iarba Fiarelor lecuieşte (curaţă) rănile.

Poate cea mai important dovada a cunostintelor pe care le aveau dacii în domeniul plantelor medicinale o reprezinta “De materia medica” a lui Discoride, medic grec, în lucrarea caruia o serie de plante sunt identificate prin numele grec, latin si cel dacic, printre care amintim: limba boului, brionia, maselarita, lumânarica, coada soricelului, cimbrul, ciumafaia, brusturele, sânziene, s.a.

Multe din plantele medicinale folosite de daci se regăsesc astăzi în reţetele care sunt realizate la Orăştie. Putem afirma că tratamentul cu plante medicinale a trecut cu succes proba timpului, mii de ani, plantele medicinale au reprezentat singura formă de tratament, iar astazi plantele medicinale câştiga pe buna dreptate tot mai mult teren în rezolvarea diferitelor probleme de sănătate.