Ceaiul Glicostat, disponibil la plic sau pungă, se bazează pe o reţetă nouă cu plante medicinale care susţin metabolismul glucidic menţinând glicemia în limite normale. Conţine extract de Stevia rebaudiana, cu dublu rol: are efect de reglare a glicemiei şi conferă produsului gust dulce.
Studiile au arătat că atât extractul de frunze de dud (administrat în doza de 250 mg/kg), cât şi principiile sale active (acid clorogenic, rutin) au activitate anti-diabetică asemănătoare cu substanţa de referinţă glibenclamid, după administrarea la şobolanii cu diabet zaharat, timp de 11 zile.
Cercetările recente au descoperit că salvia, prin conţinutul în componentele diterpenice, are acţiune anti-diabetică şi acţionează prin activarea receptorului nuclear PPARγ (receptor activator nuclear al peroxizomului proliferator) care măreşte sensibilitatea la insulină.
Urzica, din compoziţia ceaiului, acţionează şi ea prin scăderea glicemiei şi creşterea sensibilităţii la insulină. În plus, regenerează insulele lui Langerhans din pancreas producătoare de insulină, fiind astfel o plantă benefică în managementul diabetului. S-a arătat că urzica are capacitatea de a inhiba activitatea α-amilazei pancreatice (enzima care degradează carbohidraţii în glucoză) cu 60%, scăzând nivelul de glucoză.
Frunzele de afin, prin compuşii fenolici, au efect hipoglicemiant semnificativ, egal cu cel al acarbozei (medicament anti-diabetic) şi acţionează prin inhibarea absorbţiei glucidelor din tractul digestiv. Antocianii din frunzele de afin stimulează secreţia de insulină, derivaţii de cianidol şi delfinidol prezentând efectele cele mai puternice. Beneficiile clinice apar şi prin protecţia faţă de complicaţiile vasculare şi neurologice ale diabetului datorită efectelor antioxidante, antiinflamatoare şi hipolipemiante.
Studiile realizate pe frunzele de nuc au demonstrat că acestea au efect hipoglicemiant prin scăderea semnificativă a glicemiei şi hemoglobinei glicate după administrarea a 100 mg extract de frunze de nuc sub formă de capsule, de 2 ori pe zi, timp de 3 luni. Astfel, acest produs vegetal este eficient pentru controlul glicemiei la persoanele cu diabet de tip 2, fără să producă efecte adverse clare.
Rădăcina de brusture conţine acid γ-guanidino-n-butiric care determină o acţiune hipoglicemiantă. Studiile realizate pe extractul de rădăcină de brusture, în doza de 200 şi 300 mg/kg, administrat timp de 28 zile, au arătat că acesta scade glicemia la şoarecii diabetici şi creşte nivelul de insulină. Astfel, rădăcina de brusture este un agent anti-diabetic prin proprietatea insulinotropă.
Tecile de fasole sunt utilizate tradiţional pentru proprietatea hipoglicemiantă atribuită sărurilor de crom, agininei, acidului silicic şi derivaţilor guanidinici. Există numeroase studii care confirmă efectul benefic al fasolei în diabet prin inhibarea α-amilazei, reducând astfel glicemia postprandială.
Scorţişoara din compoziţia ceaiului participă şi ea la efectul anti-diabetic al produsului prin prezenţa aldehidei cinamice care acţionează asupra inhibării activităţii α-glucozidazei la nivel intestinal. Cercetările au demonstrat că scorţişoara reduce nivelul glicemiei cu până la 30% şi îmbunătăţeşte profilul lipidic la pacienţii cu diabet de tip 2, după 40 zile de tratament.
S-a evaluat efectul antihiperglicemiant al seminţelor de schinduf la pacienţii cu diabet de tip 2 după administrarea a 1 g extract hidroalcoolic de seminţe de schinduf timp de 2 luni. Rezultatele au demonstrat că extractul a redus glicemia la pacienţi, a crescut sensibilitatea şi a redus rezistenţa la insulină, având efect favorabil în diabet datorită, în principal, prezenţei compusului activ 4-hidroxi-izoleucina.
Stevia rebaudiana conţine glicozide derivate de steviol (steviozida şi rebaudiozida A) care conferă ceaiului gust dulce natural, dar are şi efect hipoglicemiant demonstrat în studiile in vivo la pacienţii cu diabet de tip 2, la care a scăzut glicemia postprandială.
