Potrivit statisticilor, durerea de cap afectează peste 80% dintre adulţii din România cel puţin o dată pe an. Acum, iarna, problema se agravează, atât din cauza frigului şi vântului, cât şi a frecventelor infecţii respiratorii care vin cu acest simptom.
Variaţiile mari de temperatură ne dau dureri de cap la propriu, iar explicaţia este aceea că la frig apare constricţia vaselor de sânge (inclusiv de la nivelul capului), iar la cald dilatarea lor. Şi alte cavităţi pline cu aer, prezente în mod normal în corpul uman, se contractă la frig, afectând nervii din vecinătate, ceea ce poate duce la dureri de cap. Vântul care vâjâie pe la urechile descoperite e și el un factor agravant. Un alt lucru care se întâmplă la frig este că tremurăm, iar spasmul muşchilor de la nivelul mandibulei poate provoca cefalee. Să nu uităm de afecţiunile specifice sezonului rece: răceli, gripă, sinuzită, otită, toate acestea manifestându-se cu durere de cap. Persoanele care au probleme cu dinţii pot fi mai predispuse durerilor de cap în sezonul rece. Sensibilitatea dinţilor la frig şi inflamaţiile de la nivelul osului se pot înrăutăţi după o expunere prelungită la aer rece, pot apărea dureri care iradiază spre cap.
Ce e de făcut?
- Purtaţi căciuli călduroase şi bine izolate, pentru a nu lăsa vântul să vă şuiere pe la urechi.
- Evitați să beți lichide reci. Multor persoane le cauzează dureri de cap probabil din cauză că vasele de sânge de la nivelul gurii și gâtului se contractă, iar receptorii de durere trimit către creier semnale confuze, interpretate ca fiind din zona capului, nu a gurii.
- Cu toate acestea, nu uitați să vă hidratați și iarna foarte bine, să beți circa 2 litri de lichide pe zi chiar dacă nu prea simțiți nevoia la fel de mult ca în sezonul cald. Deshidratarea se numără și ea printre cauzele durerilor de cap.
- Evitați, însă, alcoolul. El nu vă încălzește, ci cauzează dureri de cap dacă e consumat în cantități prea mari atât din cauza sulfiților din compoziție, cât și din cauza faptului că deshidratează și provoacă mahmureala de a doua zi.
Tot iarna, românii consumă mai multă carne procesată, mezeluri și conserve ce conțin nitriți și nitrați. Aceștia dilată vasele de sânge și cauzează cefalee persoanelor cu o sensibilitate la conservanți.- Pentru urgențe, e bine să aveți la-ndemână „o pastiluță” cu efect antialgic și antiinflamator. Însă cele de sinteză, utilizate neadecvat sau în exces, pot duce la probleme abdominale, încarcă ficatul. Nu la fel se întâmplă dacă se utilizează remedii naturale. Există plante medicinale care îndeplinesc cu succes acest rol de analgezic, antiinflamator, calmant, fără niciun fel de efect advers. Capsulele Algoplant, de exemplu, conțin o combinație de uleiuri esențiale (de negrilică, de betula alleghaniesis, de turmeric, de lavandă, de copaiba, de tămâie, de smirnă, de cuișoare, de lemongras, de mentă) și își fac efectul în maximum o oră de la administrare. Ceaiurile călduțe sunt și ele reconfortante, hidratează și calmează durerea de cap. Vi le recomandăm pe cele de roiniţă şi lavandă pentru efectele lor sedative, antispastice, dar şi de muşeţel, foarte bun calmant. Decoctul de scoarţă de salcie este de asemenea considerat un analgezic natural datorită conţinutului său de acid salicilic.
