Urzică vie

Urtica dioica, Urticaceae

Plante văzute încă din vremuri străvechi ca bogate surse de sănătate și protecție spirituală, urzicile au dat naștere unor variate legende și superstiții, îndreptățite sau nu, confirmate sau nu, până în zilele noastre. Se spunea că un vas cu urzici proaspăt tăiate așezat sub patul unui bolnav avea capacitatea de a-l lecui de orice boală îi stăpânea trupul. În același timp, urzicile răspândite prin toată casa erau înzestrate cu potențialul de a îndepărta spiritele rele.

Urtica dioica este o plantă erbacee, perenă cu rădăcină subţire şi o tulpină erectă, acoperită cu peri urticanţi. Frunzele sunt peţiolate opuse, ovate, lanceolate sau ovat lanceolate, ascuţite la vârf, dinţate pe margini, cu peri urticanţi pe ambele feţe. Florile sunt dispuse în panicule iar fructul este o nuculă cu perifon persistent. Înflorește în perioada iunie-octombrie.

Acțiunile terapeutice ale urzicii sunt rezultatul unui complex de principii active existente în toate organele plantei, și anume flavonoide, săruri minerale, vitamine, carotenoide, ulei volatil și taninuri. Urzica este cunoscută pentru proprietățile sale antianemice, energizante, vitaminizante și mineralizante în special pentru anemici. Totodată este un bun depurativ în curăţarea sângelui de toxine și un tonic excelent pentru întărirea sistemului imunitar. În afecţiunile digestive are efecte hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice. La nivelul aparatului respirator are proprietăţi expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronşitice, antiinflamatoare.

Pentru sănătatea rinichilor are acţiuni diuretice şi drenor al excesului de uree, creatinină şi acid uric, fapt datorat în mare parte flavonoidelor din compoziție. Urzica are, de asemenea, efecte benefice în tratamentul simptomatic al hiperplaziei benigne de prostată.

Urzica acţionează, de asemenea, în mai multe moduri pentru a scădea glicemia. Unele studii sugerează că scade glicemia prin creşterea secreţiei de insulină din pancreas. Se pare că face acest lucru prin protejarea celulelor beta din insulele Langerhans sau, alternativ, prin stimularea creşterii numărului lor. Urzica inhibă, de asemenea, enzima alfa-glucozidaza , încetinind digestia carbohidraţilor. Urzica creşte, de asemenea, sensibilitatea la insulină.

Preparatele de urzică au fost utilizate la mamele care alăptează, postpartum, ca un „tonic” pentru tratarea anemiei şi datorită efectului galactogog presupus.

Extern prezintă acţiuni astringente, antiseptice, cicatrizante, epitelizante, hemostatice, revulsive, antiseboreice, dezodorizante, urzica fiind foarte des utilizată în industria cosmetică în special la prepararea șampoanelor.

Datorită acțiunii sale diuretice, consumul prelungit de urzici poate cauza un dezechilibru electrolitic.