Sânziene

În fiecare an, la 24 Iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare este foarte veche la noi, la români, și se mai numește popular “Sânziene”. Dacă nu stiați, sânziana este o plantă ce înflorește tocmai în această perioadă, având multe floricele galbene. De aceea Sânziana se mai numește și “Floarea Sfântului Ioan”.

Legenda spune că Sânziana a fost o fată sărmană, rămasă orfană și de care nimeni nu avea grijă. Ea însă se ruga lui Dumnezeu să aibă milă și de ea și să ducă o viață mai bună. Dar, nu după mult timp, Sânziana se îmbolnăvi iar Sfânta Vineri, ce umbla pe pământ îmbrăcată ca o femeie simplă, o prefăcu într-o floare gingașă și firavă, după cum era și trupul ei tânăr, o floare galben-aurie, după cum îi erau și cosițele bălaie. Și fiindcă a fost binecuvântată chiar de Sfânta Vineri, florile Sânzienei apară de rău. Fiecare floricică a Sânzienei are patru petale mici, așezate în formă de cruce și de aceea are putere împotriva relelor.

Floarea de Sânziană este o floare de câmp cu inflorescenţe mărunte, pline de polen, frumos mirositoare, care înfloreşte în preajma solstiţiului de vară, în perioada coacerii cerealelor. Mirosul florii este asemănător cu cel al mierii de albine, deși gustul este amar, ceea ce ar explica beneficiile plantei în tratarea bolilor de ficat și bilă. În medicina populară, sânziana are numeroase întrebuinţări, produsul vegetal fiind utilizat ca diuretic, diaforetic, antiinflamator și spasmolitic.

Are o compoziție bogată în flavonoide, cumarine și taninuri, ultimele fiind responsabile de efectul cicatrizant după arsuri, calmant al iritațiilor, acneei și de curățare al pielii.

Sânzienele au o lungă istorie de utilizare ca medicament pe bază de plante. Aplicația sa principală este ca diuretic și ca tratament pentru probleme ale pielii. Frunzele, tulpinile și lăstarii înfloriți sunt antispasmodice, astringente, diuretice, vulnerare și utile în îngrijirea piciorului. Planta este folosită ca remediu în calculoză sau alte afecțiuni urinare, în tratamentul bolilor de ficat, reumatismului, bolilor tiroidiene și nervoase. O pulbere obținută din planta proaspătă este utilizată pentru a calma pielea înroșită și pentru a reduce inflamația, în timp ce planta este folosită și sub formă de cataplasmă pentru tăieturi, infecții ale pielii, răni cu vindecare lentă etc.

Atât asperulozida cât și cumarina apar la unele specii de Galium. Asperulosida poate fi transformată în prostaglandine (compuși asemănătoare hormonilor care stimulează uterul și afectează vasele de sânge), ceea ce face ca genul să fie de mare interes pentru industria farmaceutică.

Florile de sanziene au, în egală măsură, calități vindecătoare, de înfrumusețare și magice. Deși florile de sânziene au fost folosite ca remediu natural de sute de ani, oamenii de știință n-au tratat-o cu atenția care poate i s-ar cuveni, de aceea în jurul acestei flori plutește un oarece mister.