Roinița: Beneficii, proprietăți, utilizări și contraindicații

● ceaiuri simple:Roiniță pungă/plic

● ceaiuri complexe: Antistres N160 ceai plic, Antistres bio N173 ceai plic, Calmocard C22/C23 ceai pungă/plic, Ceaiul T – ceai pentru tensiune C26, ceai la pungă, Ceaiul U – ceai pentru stomac D42, ceai la pungă, Digestiv Antibalonare, D65/D147 ceai la pungă/plic, Distonoplant N133/N169 ceai pungă/plic, Gastric D40/D62, ceai la plic/pungă, Stimularea lactației G77 ceai la plic, Noapte bună (sedativ) N130/N158 ceai la pungă, plic, Somn liniștit N161 ceai la plic

Roinița este o bine cunoscută și importantă plantă aromatică. Din cele mai vechi timpuri, pe lângă faptul că avea o utilizare medicinală, roinița era cultivată în primul rând ca plantă pentru albine. Dioscoride o numește „melissophyllon” (frunza albinei) pentru că planta este căutată de către albine. Ca remediu a fost folosită din Antichitate, de către Pliniu și Dioscoride, iar beneficiile sale pentru sănătate sunt multiple.

Ce este roinița?

Roinița (Melissa officinalis L.) este o plantă aromatică și medicinală din familia Lamiaceae (familia mentei și a busuiocului).

Cum arată roinița?

Roinița este o plantă erbacee, perenă cu tulpina ramificată, înaltă până la 80 - 120 cm, cu 4 muchii. Frunzele sunt ovale, păroase, cu aromă plăcută lămâioasă, iar florile sunt albe sau albe-liliachii, grupate într-o inflorescenţă la fiecare nod. Înflorește în lunile  iunie-august.

Unde crește roinița?

Roinița este răspândită în regiunea mediteraneană din Europa şi Asia. Indigenă în vestul Asiei şi estul regiunii mediteraneene, este cultivată în Europa Centrală, de Est, de Vest şi în SUA. Spontan, în România roinița crește pe soluri cu fertilitate ridicată dar este întâlnită și pe locuri uscate, pietroase, în luminişuri şi locuri poienite din pădurile de stejar, pajişti, fâneţe, tufărişuri, mai ales în regiunile din sudul şi vestul ţării. Roinița este frecvent cultivată.

Proprietățile roiniței

Proprietățile medicinale ale acestei plante au fost făcute cunoscute pentru prima dată de Dioscorides (40–90 d.Hr.), părintele farmacologiei, în De Materia Medica. De atunci, proprietățile roiniței au fost menționate în multe alte cărți medicale de referință.

Studiile farmacologice moderne demonstrează că roinița are mai multe activități biologice: sedative, antidepresive, anxiolitice, antinociceptive (antidurere), antiinflamatorii, spasmolitice, digestive, carminative, slab antidiareice, colagoge-coleretice, hipocolesterolemiante cicatrizante, antivirale, antiherpetice, antitiroidiene, antioxidante.

Încă din 1895 se cunoştea faptul că roiniţa conţine un ulei esenţial bogat în neral. Uleiul se obține prin distilare cu vapori de apă, din partea aeriană a plantei. Are acțiune calmantă, sedativă, antispastică, hipotensivă, antiinflamatoare, antivirală, coleretică, carminativă,  antialergică. Datorită mirosului plăcut, citric, constituie și materie primă în industria cosmetică și a parfumurilor.

Beneficiile roiniței

De mai bine de 2000 de ani, frunzele parfumate ale acestei plante au fost utilizate pe scară largă în arta culinară pentru a adăuga aromă mâncărurilor. Dar roinița are o utilizare medicală la fel de îndelungată, datorită beneficiilor pe care le oferă.

Matthiolus (New-Kreuterbuch, 1626) folosea roiniţa împotriva palpitațiilor cardiace, a durerilor de dinți, problemelor uterine. În 1611, o băutură a fost introdusă de carmeliţii parizieni, care conținea în esență roiniţă și era încă utilizată la începutul secolului trecut în stări de greață, leșin ușor, afecțiuni ale stomacului şi, extern, pentru reumatism și contuzii. Boerhaave (1739) recomanda roiniţa drept revigorant în problemele nervoase.

Potrivit lui H. Schulz era folosită în anumite forme de astm, catar bronșic cronic, palpitații nervoase și în amenoree. Extern, frunzele proaspete erau aplicate împotriva tumorilor, ulcerelor și nodulilor de sân și în cazul vânătăilor. Bohn o recomanda în migrene nervoase, crampe abdominale, vărsături nervoase, dureri de dinți și dureri de cap la gravide.

În tradiția populară, roinița a fost utilizată și pentru beneficiile sale în amenoree, dismenoree, astm, traheobronşite, tuse, muşcături de albine.

·        Ajută în probleme ale sistemului nervos

În prezent, roinița este utilizată în afecțiuni ale sistemului nervos, ca antidepresiv, sedativ în tulburările de somn de origine nervoasă, în dureri de cap, nevralgii, distonii neurovegetative cu manifestări psihice, gastrice și cardiace, pentru îmbunătățirea memoriei și a performanțelor cognitive. Roinița se regăsește în diverse rețete alături de alte plante pentru echilibrul emoțional.

·        Remediu pentru afecțiuni digestive

Roinița este utilizată în anorexie, greaţă şi vomă, inclusiv la gravide. Este recomandată în toate afecţiunile digestive caracterizate prin peristaltism inversat: reflux gastroesofagian, reflux duodenogastric. Este folosintă în cazul afecțiunilor inflamatorii gastrointestinale (dispepsii, indigestii, ulcere gasto-duodenale) și a manifestărilor dispeptice diverse: crampe, balonări, tulburări de motilitate la toate nivelurile tubului digestiv, inclusiv intestinal. De asemenea, este recomandată în colopatia spastică şi în tulburările de tranzit cu diaree sau constipaţie, mai ales în cadrul sindromului de colon iritabil.

Stimulează secreția și eliminarea de bilă, fiind utilă în tulburările de motilitate biliară şi în colicile biliare. Sub formă ce ceai se folosește contra colicilor pentru copii.

·        Combate virusurile

Frunzele de roiniță și în special uleiul esenţial de roiniţa au demonstrat că acționează ca un antiviral puternic în diferite etape ale ciclului de replicare a virusului Influenza A, responsabil de gripă. Intervine atât în etapa de pre-infecție a celulelor, cât şi în cea de post-infecție, în plus are şi un efect virucid direct prin degradarea structurala a virusului gripal.

Alte studii au arătat activitatea antivirală a roiniței împotriva unor virusurilor Herpetic. Aceasta grăbește vindecarea herpesului și diminuarea recidivelor.

·        Ajută în afecţiuni cardiovasculare

Roinița este utilă în afecţiuni cardiovasculare, mai ales funcţionale: palpitaţii, oscilaţii tensionale, dureri pseudoanginoase, tahicardie și exrasistole fără cauze organice. Cercetările științifice au evidențiat că are și acţiune hipocolesterolemiantă, prin inhibarea HMG–CoA reductazei, enzimă ce limitează formarea de colesterol în ficat. 

Cum poate fi utilizată roinița?

Roinița se poate utiliza intern sub formă de infuzie, pulbere, tinctură dar și în capsule și soluții. De asemenea, pentru uz extern, se poate folosi sub formă de creme și unguente sau produse cosmetice.

·        Ceai de roiniță: se toarnă peste un pliculeț sau o linguriță de plantă 250 ml de apă clocotită şi se lasă cana 10-15 minute acoperită. Se beau 2-3 căni pe zi;

·        Pulbere: se administrează 1-4 g de 1-3 ori pe zi;

·        Extract lichid / tinctură: 2-6 ml până la de 3 ori pe zi;

·        Ulei esențial de roiniță: 3-5 picături de 3 ori pe zi în miere sau încapsulat.

Regăsiți această plantă și în următoarele produse:

● capsule: Antibalonare D149, Antistres N140, Biosept Forte A22, Calmocard C35, Confort emoțional N135, Stimularea lactației G85, Tiroidă M109

● comprimate: Emetofit D99

● soluții: Babycalm D104, soluție pentru sugari și copii mici, Biosept Forte A21 

Contraindicații roiniță

Preparatele din roiniță sunt, în mare, sigure pentru majoritatea oamenilor.

Se recomandă utilizarea cu prudență la persoanele cu hipotiroidism. În doze mari nu se asociază cu consumul de alcool, medicamente barbiturice sau sedative.

BIBLIOGRAFIE

-Abolfazl Shakeri, Amirhossein Sahebkar, Behjat Javadi, Melissa officinalis L. – A review of its traditional uses, phytochemistry and pharmacology, Journal of Ethnopharmacology, Volume 188, 2016, Pages 204-228

-Astani A, Navid MH, Schnitzler P. Attachment and penetration of acyclovir-resistant herpes simplex virus are inhibited by Melissa officinalis extract. Phytother Res. 2014 Oct;28(10):1547-52. doi: 10.1002/ptr.5166. Epub 2014 May 12. PMID: 24817544.

-Istudor Viorica, FARMACOGNOZIE, FITOCHIMIE, FITOTERAPIE, vol. II, Editura Medicală, București, 2001, pg. 156 – 157

-Pourghanbari G, Nili H, Moattari A, Mohammadi A, Iraji A. Antiviral activity of the oseltamivir and Melissa officinalis L. essential oil against avian influenza A virus (H9N2). Virus disease. 2016; 27(2): 170-178. doi:10.1007/s13337-016-0321-0.

- Ursula S, Hancianu M, Cioanca O, Aprotosoaie AC, Miron A. Plante medicinale de la A la Z. Polirom, 2014, pg.386-389.