Patchouli

Pogostemon cablin Benth
Patchouli este o plantă perenă, aromatică, din familia Lamiaceae, vegetând zone tropicale şi subtropicale la altitudini de 800 – 1000 m, preferând un climat cald şi umed. Se consideră a fi nativă în Filipine, dar acum creşte spontan în variate părţi ale globului, precum Malaezia, Indonezia şi Singapore. Frunzele uscate ale plantei supuse distilării produc un ulei esenţial numit în comerţ ulei de patchouli. Acesta este conţinut de trichomii glandulari de pe faţa inferioară a frunzelor.

Patchouli a fost introdusă în India în jurul anului 1941, iar cultivarea în scop comercial a fost iniţiată în India de către Tata Oil Mills în 1942. O bună parte din cantitatea enormă de frunze recoltate şi de ulei esenţial mergeau direct de la locul de producţie la Mecca, arabii crezând în proprietăţile acestora dătătoare de sănătate şi în puterea lor de a contracara febra şi boala. La sfârşitul secolului XIX, China şi Japonia au adoptat planta pentru aceleaşi motive.

O examinare a uleiului esenţial de patchouli a fost realizată de către Dr. Gladstone în 1864, stabilind atunci proprietăţile fizice ale acestuia. Acesta, spre deosebire de uleiurile esenţiale ale altor plante din familia Lamiaceae, este unic datorită conţinutului a 24 sescviterpene diferite în contrast cu aroma altor uleiuri dată de un amestec de mono- sescvi- şi diterpene. În mod cert, aroma uleiului se îmbunătăţeşte cu trecerea timpului. Nu există produs chimic sintetic care să înlocuiască uleiul esenţial de patchouli, lucru care îl face unic ca valoare pe piaţa parfumurilor. Uleiul oferă, de asemenea, una dintre cele mai bune attar atunci când este combinat cu uleiul de lemn de santal. Este de asemenea folosit la fabricarea beţişoarelor pentru lumânări parfumate.

Frunzele proaspete ale plantei posedă proprietăţi antimicrobiene, diuretice, regeneratoare şi rejuvenante. Sunt mult utilizate în medicina tradiţională ayurvedică, medicina tradiţională chineză şi terapiile alternative, sub formă de decoct alături de alte plante ajutând în tratamentul greţurilor, vomei, diareei şi durerilor abdominale. Patchouli este administrat în probleme gastro-intestinale precum ulcerul, hiperaciditatea gastrică, indigestia şi balonarea, precum şi în afecţiuni vaginale. Extractul din frunze se administrează în tuse şi astmă, iar infuzia este utilă în probleme menstruale. Extern se  aplică cataplasme pentru a curăţa rănile şi a susţine o cicatrizare sănătoasă.

Studiile recente au raportat că patchouli controlează spasmele musculaturii tractului digestiv, are efecte antivirale, antioxidante, analgezice şi de protecţie a funcţiei barierei intestinale. Patchouli are de asemenea un potenţial efect benefic terapeutic ca remediu adaptogen în clinică. Planta poate calma şi reduce epuizarea nervoasă, şi este o componentă excelentă a produselor pentru piele, în special pentru reducerea ridurilor şi acnee.  Uleiul de patchouli mai posedă un efect insectifug şi fungicid.