Aronia

Arbust deciduu din familia Rosaceae, nativ în America de Nord, unde se găseşte vegetând spontan în regiuni începând din Nova Scotia până în Florida. Prezintă frunze de culoare verde-închis care devin roşietice toamna. Florile albe apar primăvara şi dau apoi naştere fructelor de culoare roşie-închisă, aproape neagră. Frumuseţea plantei a făcut ca aceasta să fie utilizată în America de Nord ca arbore ornamental, dar arboraşii sunt folositori în special pentru absorbirea umidităţii în zonele mlăştinoase.

Fructele de aronia au fost tradiţional folosite în medicina populară a nativilor nord americani din pădurile Potawatomi pentru a face un ceai pentru tratamentul răcelilor. Fructele de aronia erau întrebuinţate, de asemenea, în nord-estul Statelor Unite la prepararea unui aliment nutritiv numit pemmican preparat din grăsime, carne uscată tocată şi uneori fructe. Întrebuinţarea principală a fructelor şi a scoarţei se făcea în baza proprietăţii lor astringente.

La sfârşitul secolului XIX aronia a fost adusă în Rusia unde devine populară prin secolul XX şi, apoi, mai târziu în Europa, mai ales în Germania unde fructele sale erau folosite pentru prepararea siropului, a sucurilor, jeleurilor de fructe şi a ceaiului (uneori în amestec cu coacăz negru). Utilizarea este limitată din cauza gustului acru şi astringent al fructelor proaspete, acestea fiind amestecate cu multe alte fructe în produsele comerciale. Mai erau folosite ca şi coloranţi, iar mai apoi, încep să fie utilizate în medicină în special în Rusia şi ţările Europei de Est, unde apar adesea ca antihipertensiv şi antiaterosclerotic natural. Pe lângă aceasta, preparatele din aronia sunt folosite uneori în aclorhidrie, avitaminoze, ca remediu împotriva hemoroizilor şi în convalescenţă. Sucul şi extractele mai erau indicate în tratamentul victimelor radiaţiilor.

Fructele de aronia prezintă un conţinut ridicat de antociani, molecule responsabile pentru pigmentarea albastră şi roşie a fructelor şi prezintă, de asemenea, un conţinut de antioxidanţi mai mare decât coacăzele negre. Conţinutul mare de antociani a dus la intensificarea cercetărilor ştiinţifice asupra activităţilor biologice ale extractelor, o atenţie deosebită fiind acordată şi acţiunii chemopreventive a polifenolilor şi rolului acestora în reducerea simptomelor afecţiunilor cauzate de dieta neadecvată, precum hipertensiunea şi ateroscleroza. Rezultatele preliminare obţinute de cercetări sugerează că suplimentarea alimentaţiei cu aronia poate reduce colesterolul total şi glicemia atunci când este administrată persoanelor cu nivele ridicate de colesterol şi glicemie. Fructele de aronia sunt o alegere bună și pentru persoanele care doresc să consume hrană bogată în antioxidanţi şi antociani.

Fructele de aronia prezintă un conţinut ridicat de sorbitol, cantitatea de fibre raportată la materialul proaspăt fiind redusă, 0,3-0,6% şi de asemenea un conţinut mai scăzut de proteine şi grăsimi dietare de 0,70 şi respectiv 0,14.

Studiile au cercetat efectul cognitiv la șoareci al unui extract de fructe de aronia a căror memorie a fost afectată de scopolamină. Acest extract a dovedit atenuarea deficitului de învățare  și memorie induse de scopolamină. Rezultatele au arătat că componentul cianidin-3-O- galactozida a îmbunătățit memoria șoarecilor.