Dieta alimentară pentru refacerea florei intestinale – Fares.ro
×
x
RĂMÂI CONECTAT!
Lasă-ne adresa de mail şi află noutaţile Fares!

Dieta alimentară pentru refacerea florei intestinale

Flora intestinală constă în totalitatea germenilor care există în mod normal în intestin. Ea conține aproximativ 500 de specii diferite de microbi care am putea spune că  luate ca un întreg, constituie cel mai mare şi chiar unul dintre cele mai importante organe de apărare din corp. Echilibrul acestei flore bacteriene intestinale este foarte sensibil. După un tratament de o saptamână cu antibiotice de sinteză, flora intestinală are nevoie de șase luni pentru a se reface. Alți factori care perturbă flora intestinală, microbiomul uman cum i se mai spune, sunt stresul, anticoncepționalele și dieta ocidentalizată.

Microbiomul uman are un rol important în digestie, în imunitatea organismului, în sinteza anumitor vitamine esenţiale, cum este vitamina K , unele B-uri şi alţi câţiva compuşi esenţiali care încep să fie identificați. Unii dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului nervos central, contribuind la controlul apetitul şi mecanismele de depozitare a grăsimii. Deci o flora bacteriana bună ar putea contribui într-o mare masură la păstrarea dimensiunilor armonioase ale corpului. Nu întâmplător consumatorii dietei occidentalizate sunt în marea lor majoritate obezi.

Microbiomul uman s-a schimbat considerabil în ultimul secol datorită antibioticelor cu spectru larg, a pasteurizării şi a dietelor moderne bazate pe alimente procesate. Alimentele din comerț care sunt procesate și pasteurizate sunt sărăcite atât de bacteriile bune cât și de multe dintre fibre. Ca urmare flora bacteriană intestinală este privată de substanţele necesare pentru a fermenta şi a creşte. Aceasta este una din marile probleme ale dietei occidentalizate și anume că nu hrănește flora intestinală ci doar prima parte a tractului gastrointestinal și se axeaza pe stimularea papilelor gustative pentru beneficiile comerciale care decurg de aici.

Dieta este esențială în menținerea echilibrului acestei flore intestinale. Ea ar trebui să includă atât probiotice (bacterii benefice), cât şi prebiotice (tipuri complexe de amidon sau zaharuri din alimente cu care să se hrănească bacteriile, precum fibrele).

Probioticele se găsesc în alimentele fermentate precum murăturile fara oțet, obținute doar prin fermentare cu sare, legumele fermentate, varza acră, iaurtul, kefirul, kombucha, cidrul, hidromelul, borșul, pasta miso, sosul de soia, pâinea preparată în casă cu drojdie şi berea. Prebioticele sunt cerealele integrale, mierea, usturoiul, ceapa, bananele, prazul, anghinarea. Prebioticele se găsesc în cereale integrale, în semințele de in, în fructe și legume crude.

Beneficiile probioticelor sunt multiple. Aceste bacterii benefice pe care le găsim în alimentele fermentate sau unele suplimente alimentare, au capacitatea de a reduce inflamaţiile, alergiile, durata infecțiilor respiratorii, previne apariţia unor afecțiuni intestinale cum sunt diareea şi sindromul de colon iritabil, echilibrează activitatea sistemului imunitar şi chiar reduc riscul de apariţie a multor afecțiuni cum sunt afecțiunile cardiace, obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, etc.

Adaugă comentariu

Te asigurăm că nu folosim datele tale personale în alt scop decât cel precizat în Politica de Confidențialitate, iar bifarea acestei căsuțe echivalează cu acceptarea celor prezentate.