.png)
Am auzit cu toţii afirmaţii precum "ai colesterolul crescut ", "ai prea mult colesterol în sânge" sau "ai grijă la nivelul colesterolului ". Dar câţi dintre noi ştiu ce înseamnă de fapt acest termen? Ştiaţi, spre exemplu, că există şi colesterol bun? Haideţi să aflăm mai multe despre el!
Colesterolul este un alcool policilclic de care se leagă acizii grași devenind astfel o grăsime care se întâlnește în aproape toate alimentele de origine animală.
Minim două treimi se formează în ficat și în intestine. Este prezent în creier, glandele suprarenale și în tecile fibrelor nervoase.
Valoarea normală a colesterolulului trebuie să fie mai mică de 200 mg /dl. Există două tipuri de colesterol:
Ldl (colesterol rău) - lipoproteine cu densitate mică care aderă la vasele de sânge și a cărui valoare trebuie să fie mai mică de 155 mg/dl;
HDL (colesterol bun) - lipoproteine cu densitate mare care împiedică aderarea LdL colesterolului la vasele de sânge și esterificarea acestuia.
Un nivel crescut al colesterolului este asimtomatic. Atunci când apar simptomele înseamnă că s-a instalat deja o complicație (plăcile de aterom, accidentele vasculare ischemice,arterita la nivelul picioarelor). Trebuie spus că cei care sunt vegetarieni în extrem de puține cazuri au probleme de hipercolesterolemie.
Un ajutor de neprețuit ni-l dau plantele.
Sunt plante care ajută metabolizarea colesterolului la nivel hepatic, scad absorbția grăsimilor la nivel intestinal, dizolvă depozitele de colesterol și lipide și nu în ultimul rând pot scădea tensiunea arterială.
Frunzele de măslin scad colesterolul rău (LDL) şi colesterolul total, cresc colesterolul bun (HDL), reduc tensiunea arterială, ajută la neutralizarea radicalilor liberi (efect antioxidant), având un rol important în protejarea pereţilor vasculari. Aceste proprietăţi îi conferă eficienţă în tratarea bolilor coronariene, a hipertensiunii şi aterosclerozei.
Anghinarea are o puternică acţiune de scădere a nivelului colesterolului sanguin atât prin reducerea sintezei cât şi prin transformarea lui în acizi biliari. Cercetările asupra efectelor acestei plante au demonstrat acţiunea regeneratoare hepatică, coleretic-colagogă, hipolipemiantă şi de întărire a funcţiei antitoxice a ficatului.
Rostopasca este o plantă cu proprietăţi hepatoprotectoare, colecistochinetice, creşte secreţia lipazei şi amilazei pancreatice, responsabile de digestia grăsimilor, contribuind la scăderea colesterolului şi lipidelor, prin transformarea lor în acizi biliari.
Păpădia reduce biosinteza de colesterol în organism, stimulează buna funcţionare a ficatului şi vezicii biliare favorizând digestia grăsimilor. Este o plantă cu proprietăţi depurative, diuretice şi laxative recunoscute, facilitând astfel eliminarea colesterolului şi deşeurilor metabolice.
Pătlagina reduce concentraţia lipidelor plasmatice, a colestrolului şi trigliceridelor, iar prin efectul laxativ, contribuie la scăderea absorbţiei grăsimilor la nivel intestinal.
