Prin imunitate înțelegem capacitatea de apărare a organismului față de acțiunea microbilor patogeni sau a produșilor toxici ai acestora. Există însă o serie de factori care influenţează raspunsul imun. Unele persoane se imbolnavesc foarte repede, pe când altele, în aceleaşi condiţii exterioare nu se îmbolnăvesc deloc, sau fac forme mult mai uşoare de bolă. Să vedem care sunt cei mai frecvente cauze de scădere a imunităţii.
Alimentaţia dezechilibrată
Sunt persoane care nu mănâncă fructe şi legume proaspete aproape deloc. În schimb consumă preponderent alimente rafinate, procesate şi conservate, dulciuri şi produse de patiserie, zahăr alb, îndulcitori artificiali, tot felul de băuturi carbogazoase, alcool şi tutun. Acestea afectează celulele albe din sânge, care vor avea o capacitate mai scăzută de a ataca bacteriile. De asemenea, un consum exagerat de alimente bogate în grăsime suprimă celulele sistemului imunitar responsabile de apărare.
Stresul
Acesta produce dezechilibre hormonale în organism. Se secretă o cantitate crescută de adrenalină şi cortizol, care suprimă sistemul imunitar. Astfel, pe termen lung, stresul cronic ne face mai vulnerabili la diverse afecțiuni de la răceli la boli grave.
Izolarea socială
Numeroase studii susțin ideea că relațiile cu ceilalţi și socializarea bună sunt importante atât pentru psihic cât și pentru sănătatea fizică. Persoanele care se simt conectate la prieteni sau la un grup, se bucură de o imunitate mai puternică față de oamenii care se simt singuri.
Vârsta
Odată cu înaintarea în vârstă, apar tot mai multe dezechilibre şi boli, iar imunitatea înnăscută se deteriorează.
Sedentarismul
În ultimii ani, specialiştii au demonstrat că există o legatură directă între şederea prelungită şi riscul apariţiei unor afecţiuni cronice. Aceste riscuri se aplică atât în cazul unor perioade lungi de stat neîntrerupt, dar şi în cazul unei sederi mai scurte ca durată, dar, în cadrul careia nu există o pauză la cel puţin jumătate de oră. 30 de minute de exercitii moderate pe zi reduc la jumatate riscul de răceli şi, în timp, cresc imunitatea.
Somnul
Tulburările de somn şi perioadele lungi în care persoana este privată de odihnă reduc drastic capacitatea de apărare a organismului faţă de virusuri şi bacterii patogene; pun în dificultate buna functionare a sistemului imunitar.
Antibioticele
Când sunt administrate în mod necorespunzător şi excesiv afectează flora intestinală (bacteriile bune) care formează peste 70% din sistemul imunitar.
