Colesterolul și plantele

Colesterolul este un alcool de care se leagă acizii grași, devenind o grăsime care se întâlnește în aproape toate alimentele de origine animală.

Cel puțin două treimi se formează în ficat și în intestine. Este prezent în creier, glandele suprarenale și în tecile fibrelor nervoase. Valoarea normală a colesterolulului trebuie să fie mai mică de 200 mg/dl.

Exista două tipuri de colesterol:

-              LDL (colesterol rău), format din lipoproteine cu densitate mică, ce aderă la vasele de sânge și a cărui valoare trebuie sa fie sub 155 mg/dl;

-              HDL (colesterol bun), adică lipoproteine cu densitate mare, care împiedică aderarea LDL la vasele de sânge.

Un nivel crescut al colesterolului este asimptomatic (lipsit de simptome). Atunci când ele apar, înseamnă că s-a instalat deja o complicație (plăci de aterom, adică depozite de substanțe grase și de colesterol pe pereții vaselor sangvine; accidentele vasculare ischemice, arterita la nivelul picioarelor). Trebuie spus că cei care sunt vegetarieni în extrem de puține cazuri au probleme de hipercolesterolemie.

Un ajutor de neprețuit în păstrarea colesterolului în limite acceptabile ni-l dau plantele medicinale, folosite din vremuri imemoriale în nenumărate remedii și tratamente naturiste. Sunt unele care ajută metabolizarea lui la nivel hepatic, scad absorbția grăsimilor la nivel intestinal, dizolvă depozitele de colesterol și lipide și, nu în ultimul rând, pot scădea tensiunea arterială.

Frunzele de măslin scad colesterolul rău (LDL) şi colesterolul total, cresc colesterolul bun (HDL), reduc tensiunea arterială, ajută la neutralizarea radicalilor liberi (efect antioxidant), având un rol important în protejarea pereţilor vasculari. Aceste proprietăţi îi conferă eficienţă în tratarea bolilor coronariene, a hipertensiunii şi aterosclerozei.

Anghinarea are o puternică acţiune de scădere a nivelului colesterolului sanguin, atât prin reducerea sintezei, cât şi prin transformarea lui în acizi biliari. Cercetările asupra efectelor acestei plante au demonstrat acţiunea regeneratoare hepatică, coleretic-colagogă, hipolipemiantă şi de întărire a funcţiei antitoxice a ficatului.

Rostopasca este o plantă cu proprietăţi hepatoprotectoare, colecistochinetice (ajută motilitatea vezicii biliare), creşte secreţia lipazei şi amilazei pancreatice, responsabile de digestia grăsimilor, contribuind la scăderea colesterolului şi lipidelor, prin transformarea lor în acizi biliari.

Păpădia reduce biosinteza de colesterol în organism, stimulează buna funcţionare a ficatului şi vezicii biliare, favorizând digestia grăsimilor. Este o plantă cu proprietăţi depurative, diuretice şi laxative recunoscute, facilitând astfel eliminarea colesterolului şi deşeurilor metabolice.

Pătlagina reduce concentraţia lipidelor plasmatice, a colestrolului şi trigliceridelor, iar prin efectul laxativ contribuie la scăderea absorbţiei grăsimilor la nivel intestinal.