Discută cu
medicul Fares
Mai multe produse
Nu au fost găsite produse.
Produse ()
Mai multe produse
Nu au fost găsite produse.
Produse ()

Litiaza renală: definiție, cauze, simptome, regim alimentar, remedii naturiste

Autor:
Publicat la: 2026-04-21
Vizualizari: 307
Comentarii: 0
Litiaza renală: definiție, cauze, simptome, regim alimentar, remedii naturiste

Nefrolitiaza, cunoscută și sub denumirea de litiază renală, reprezintă o afecțiune caracterizată prin formarea și prezența calculilor la nivelul rinichilor, ca urmare a cristalizării și agregării substanțelor minerale și organice din urină, în condiții favorizante precum suprasaturația urinară și dezechilibrele metabolice. 

Boala are o etiologie multifactorială, fiind influențată de factori metabolici, dietetici, genetici și de mediu. Printre factorii de risc se numără aportul insuficient de lichide, dieta bogată în proteine animale și sare, obezitatea, infecțiile urinare și anumite afecțiuni metabolice.

Din punct de vedere epidemiologic, nefrolitiaza este o patologie frecventă, cu o prevalență în creștere la nivel global și cu o incidență mai mare la bărbați. Recidiva este frecventă, aproximativ jumătate dintre pacienți prezentând un nou episod în decurs de 5–10 ani.

Astfel, nefrolitiaza reprezintă o afecțiune urologică importantă, cu impact semnificativ asupra calității vieții, care necesită nu doar diagnostic precoce și management adecvat, ci și implementarea unor măsuri eficiente de prevenție pentru reducerea recurențelor și a complicațiilor. În acest context, abordarea modernă a nefrolitiazei depășește tratamentul episodului acut, integrând o evaluare multidisciplinară orientată atât spre prevenirea reapariției calculilor, cât și spre identificarea și managementul afecțiunilor sistemice asociate.

Rezumat
  • Ce este litiaza renală și cum se manifestă – este o afecțiune urologică și reprezintă formarea de calculi la nivelul rinichilor, manifestându-se cel mai frecvent prin durere lombară intensă (colică renală), hematurie și simptome urinare, uneori însoțite de greață sau infecție.
  • Rolul alimentației în litiaza renală – alimentația și hidratarea sunt esențiale, influențând compoziția urinei și putând favoriza sau preveni formarea și recurența calculilor.
  • Produse naturiste și suplimente utile – plante medicinale diuretice, antiinflamatoare și calmante, citrați.  

Ce este litiaza renală și cum se formează „pietrele” la rinichi?

Litiaza renală (nefrolitiaza) este o afecțiune caracterizată prin formarea de calculi la nivelul rinichilor, denumite în mod uzual ”pietre la rinichi”, în urma precipitării substanțelor care în mod normal, se găsesc dizolvate în urină. În general, litiaza renală se întâlnește mai frecvent la bărbați, însă afecțiunea poate apărea la orice vârstă și este influențată de stilul de viață și factorii genetici.

Calculii renali sunt depozite dure alcătuite din minerale și săruri care se formează la nivel renal. Pot afecta orice parte a tractului urinar - de la rinichi până la vezica urinară. Adesea, calculii se formează atunci când urina devine concentrată, permițând mineralelor să cristalizeze și să agrege între ele. 

În unele situații pietrele formate se vor elimina spontan prin urină. Complicațiile apar atunci când calculii cresc în dimensiune și obstrucționează fluxul de urină. Deplasarea calculilor de-a lungul tractului urinar poate provoca dureri extrem de severe, intermitente sau continue.

Mecanismele formării calculilor renali

Formarea calculilor renali este un proces biologic complex, care implică modificări fizico-chimice și suprasaturarea urinei. O soluție suprasaturată conține mai mult material dizolvat decât poate fi menținut în mod normal în soluție, iar ca urmare a acestei suprasaturări, substanțele dizolvate precipită, determinând nucleația și formarea de concrețiuni cristaline. Cristalizarea are loc atunci când concentrația ionilor depășește punctul de saturație, proces influențat de pH-ul urinar, de concentrațiile substanțelor în exces și de volumul scăzut de urină.

Prin urmare, litiaza poate fi prevenită prin evitarea suprasaturării. Totuși, trebuie menționat că formarea calculilor depinde de obicei de nivelul de dezechilibru dintre inhibitorii urinari și promotorii cristalizării. Formarea calculilor implică mecanisme comune la nivelul fazei minerale, însă secvența evenimentelor diferă în funcție de tipul de calcul și de compoziția urinei. Însă, secvența evenimentelor care duc la formarea calculilor diferă în funcție de tipul de calcul și de chimia urinei. De exemplu, cristalizarea calculilor pe bază de calciu (oxalat de calciu sau fosfat de calciu) are loc în urina suprasaturată dacă este prezentă în concentrații scăzute de inhibitori. Procesul depinde atât de termodinamica soluției, care determină nucleația, cât și de cinetica acesteia, care influențează creșterea cristalelor.

Formarea calculilor este determinată în principal de dezechilibrul dintre inhibitorii urinari și promotorii cristalizării.

Procesul de formare a calculilor se desfășoară în mai multe etape:

Nucleația

Formarea nucleului cristalin (nidus)

Creșterea cristalină

Depunerea progresivă de noi straturi

Agregarea

Unirea cristalelor în structuri mai mari

Retenția

Fixarea cristalelor la nivelul epiteliului renal

Interacțiunea dintre cristale și celulele epiteliale renale, favorizată de leziuni celulare și stres oxidativ, contribuie la retenția și dezvoltarea calculilor. De asemenea, anumite structuri, precum plăcile Randall, pot acționa ca puncte de inițiere pentru formarea calculilor, în special cei de oxalat de calciu.

Tipuri de calculi renali în funcție de compoziția lor chimică

Calculii renali se formează atunci când balanța între apă, sărurile minerale și alte substanțe din urină, promotori (calciu, oxalat, acid uric, volum urinar scăzut) și inhibitori (citrat, magneziu, glicoproteine urinare) se modifică. Dezechilibrul dintre acești factori favorizează inițierea și progresia litiazei.

Cei mai mulți calculi renali sunt formați din calciu și apar atunci când nivelul acestuia în urină se modifică. 

Clasificarea calculilor renali este esențială pentru stabilirea tratamentului și a măsurilor de prevenție.

Principalele tipuri de calculi renali sunt:

Sunt cei mai frecvenți, formați în condiții de hipercalciurie sau hiperoxalurie, în urină ușor acidă.

Frecvent asociați cu urină alcalină.

Apar în urină acidă, frecvent la persoane cu dietă bogată în proteine animale sau cu tulburări metabolice (ex. gută).

Asociați infecțiilor urinare cu bacterii care produc urează. Se formează în urină alcalină și pot crește rapid, formând calculi mari.

Rari, de cauză genetică (cistinurie). Se formează prin eliminarea excesivă de cistină în urină.

Fiecare tip de calcul are mecanisme diferite de formare și necesită o abordare dietetică specifică.

Factorii de risc: de la deshidratare la obiceiurile alimentare

Cel mai important factor de risc este aportul insuficient de lichide, care duce la concentrarea urinei și favorizează cristalizarea sărurilor minerale.

Alți factori relevanți includ:

  • consumul excesiv de sare - asociat cu creșterea excreției urinare de calciu, favorizând formarea calculilor de calciu.
  • aport crescut de proteine animale - contribuie la acidifierea urinei, creșterea excreției de acid uric și reducerea nivelului de citrați, factori care favorizează litogeneza.
  • dietă bogată în oxalați - consumul crescut de alimente precum spanacul, cacao, ciocolata, nucile, soia sau ceaiul negru determină creșterea concentrației urinare de oxalat, favorizând formarea calculilor de oxalat de calciu.

Pe lângă factorii dietetici, afecțiunile metabolice precum:  

  • obezitatea și diabetul zaharat - sunt asociate cu modificări ale mediului urinar, inclusiv scăderea pH-ului și creșterea excreției de substanțe litogene
  • sedentarismul - contribuie indirect prin favorizarea dezechilibrelor metabolice
  • predispoziția genetică - joacă un rol important, anumite tulburări ereditare fiind implicate în apariția litiazei.

Stilul de viață modern, caracterizat prin alimentație dezechilibrată și hidratare insuficientă, contribuie semnificativ la creșterea incidenței acestei afecțiuni.

Simptomele colicii renale și cum se manifestă durerea

Simptomele litiazei renale variază în funcție de dimensiunea și localizarea calculilor, de la absența manifestărilor în cazul calculilor mici eliminați spontan, până la dureri intense de tip colică renală atunci când aceștia obstruează fluxul urinar.

Colica renală este principalul simptom al litiazei renale și se caracterizează printr-o durere intensă, bruscă, localizată lombar, cu iradiere spre abdomenul inferior sau zona inghinală.

Durerea este adesea însoțită de:

  • greață și vărsături;
  • hematurie;
  • urinări frecvente sau dureroase;
  • agitație și disconfort accentua;t
  • febră și frisoane, care pot indica o infecție urinară asociată.

Intensitatea simptomelor depinde de dimensiunea și localizarea calculului.

Metode moderne de diagnostic și localizare a calculilor

Diagnosticul litiazei renale se bazează pe evaluarea clinică și investigațiile imagistice.

Metodele utilizate includ:

  • analize de laborator: 
    • urină (sumar de urină și urocultură): pot detecta hematuria, cristale sau alte semne de infecție în urină
    • sânge: pot măsura nivelul de calciu, acid uric, creatinină (pentru a evalua funcția renală) 
  • metode imagistice: 
    • radiografie abdominală simplă (KUB) - mai puțin sensibilă, evidențiază calculii radioopaci (calciu); 
    • ecografia renală – metodă neinvazivă, frecvent utilizată;
    • tomografia computerizată (CT) fără substanță de contrast – metoda de referință;
    • RMN (rar utilizat) - utilizat ca metodă alternativă în situații speciale;
    • analiza calculului eliminat - determinarea compoziției chimice, esențială pentru prevenirea recurenței.

Evaluarea metabolică este importantă în special la pacienții cu episoade recurente.

Sfaturi practice pentru prevenirea recidivelor prin dietă și hidratare

O cana de ceai de coada calului si o legatura de crengute de planta coada calului asezate pe o masa.
Sursa: shutterstock.com

Măsurile de prevenție au un rol esențial în managementul litiazei renale, în special la pacienții cu episoade recurente. Strategiile preventive sunt individualizate în funcție de tipul de calcul și de profilul metabolic al pacientului.

Recomandările principale includ:

Hidratarea – cea mai importantă măsură preventivă - consumul a cel puțin 2–2,5 litri de lichide zilnic pentru a menține urina diluată și pentru a preveni cristalizarea mineralelor.

Dieta cu fructe și alimente pentru litiaza renală în funcție de tipul de calcul:

  • în cazul calculilor de calciu:
    • se recomandă reducerea consumului de sare; 
    • menținerea unui aport adecvat de calciu alimentar, 
    • limitarea alimentelor bogate în oxalați (spanac, ciocolată, rubarbă); 
    • creșterea consumului de fructe citrice datorită conținutului de citrat, care inhibă formarea calculilor;
    • pentru calculii de acid uric - este indicată limitarea consumului de alcool, carne roșie și organe: acestea sunt bogate în purine, care cresc producția de acid uric, precum și adoptarea unei diete bogate în fructe și legume;
    • în cazul calculilor de struvit - prevenția vizează în principal tratamentul și controlul infecțiilor urinare;
    • pentru calculii de cistină - sunt necesare hidratarea intensă și reducerea aportului de sodiu și proteine animale, sub supraveghere medicală.
  • pentru calculii de acid uric - este indicată limitarea consumului de alcool, carne roșie și organe: acestea sunt bogate în purine, care cresc producția de acid uric, precum și adoptarea unei diete bogate în fructe și legume;
  • în cazul calculilor de struvit - prevenția vizează în principal tratamentul și controlul infecțiilor urinare;
  • pentru calculii de cistină - sunt necesare hidratarea intensă și reducerea aportului de sodiu și proteine animale, sub supraveghere medicală.

Remedii naturiste în litiaza renală

Abordarea complementară a litiazei renale include utilizarea fitoterapiei în prevenția și în susținerea funcției renale. Produsele pe bază de plante medicinale utilizate în litiaza renală, contribuie la creșterea diurezei și la facilitarea eliminării urinare. 

Printre plantele utilizate în mod tradițional se numără coada-calului (Equisetum arvense), recunoscută pentru proprietățile sale diuretice, care pot favoriza eliminarea excesului de lichide și reducerea stazei urinare. Aceasta este disponibilă și sub formă de preparate fitoterapice, precum ceaiurile medicinale: Coada calului, iarba, U84, ceai la pungă.

Remediile naturiste au rol adjuvant și nu înlocuiesc tratamentul medical, mai ales în cazurile complicate.

Concluzii

Litiaza renală este o afecțiune complexă, influențată de factori metabolici, alimentari și de stil de viață, cu impact semnificativ asupra calității vieții. Managementul eficient presupune o abordare integrată, care include diagnostic corect, tratament individualizat și măsuri preventive susținute. Adoptarea unui stil de viață echilibrat, bazat pe hidratare adecvată, dietă corectă și utilizarea responsabilă a remediilor naturiste, reprezintă cheia prevenirii recidivelor și menținerii sănătății renale.

Referințe

  • S. Shastri, J. Patel, Kidney Stone Pathophysiology, Evaluation and Management: Core Curriculum 2023, American Journal of Kidney Diseases, Volume 82, Issue 5, November 2023, Pages 617-634
  • V N Ratkalkar, J G Kleinman, Mechanisms of Stone Formation, Clinic Rev Bone Miner Metab 9 , 187–197 (2011). https://doi.org/10.1007/s12018-011-9104-8
  • C Paliouras, E Tsampikaki, Pathophysiology of nephrolithiasis, Nephrology Department, General Hospital of Rhodes, Rhodes, Greece, Nephrology Reviews 2012; volume 4:e14
  • T Alelign, B Petros, Kidney Stone Disease: An Update on Current Concepts, Advances in urology, 2018 Feb 4;2018:3068365. doi: 10.1155/2018/3068365
  • S Khan, M S Pearle, Kidney stones, Nature Reviews Disease Primers, 2016 Feb 25;2:16008. doi: 10.1038/nrdp.2016.8
  • Roswitha Siener, Nutrition and Kidney Stone Disease, Nutrients. 2021 Jun 3;13(6):1917. doi: 10.3390/nu13061917
Leave a Reply
Alte articole care te-ar putea interesa
ARTICOLE
Uretrita - ce este, cauze, simptome specifice la bărbați și femei

Uretrita - ce este, cauze, simptome specifice la bărbați și femei

Uretrita este una dintre acele afecțiuni despre care nu se vorbește suficient, deși apare destul de frecvent în rândul adulților. Fie că este vorba despre o infecție ușoară sau o...
Vezi articolul
ARTICOLE
Bila leneșă - definitie, cauze, simptome, regim alimentar și remedii

Bila leneșă - definitie, cauze, simptome, regim alimentar și remedii

Sănătatea noastră depinde în mare măsură de capacitatea organismului de a procesa nutrienții și de a elimina toxinele. În centrul acestui sistem complex se află vezica biliară...
Vezi articolul
ARTICOLE
Sărurile amorfe din urină - ce sunt, cauze, simptome, diagnostic

Sărurile amorfe din urină - ce sunt, cauze, simptome, diagnostic

Analiza urinei este una dintre cele mai frecvente investigații de laborator și oferă indicii valoroase despre starea generală de sănătate. Printre elementele care pot apărea în buletinul...
Vezi articolul
ARTICOLE
Osul iepurelui – ce este, beneficii, contraindicații, proprietăți

Osul iepurelui – ce este, beneficii, contraindicații, proprietăți

Osul iepurelui (Ononis spinosa) este una dintre acele plante medicinale mai puțin cunoscute publicului larg, dar cu o tradiție solidă în fitoterapia europeană, în special în ceea ce...
Vezi articolul
ARTICOLE
Ce este vertijul?

Ce este vertijul?

Stare de ameţeală puternică, vertijul este însoţit de senzaţia că mediul din jur se mişcă, ceea ce duce la pierderea echilibrului. Nu este o afecţiune în sine, ci un simptom, o...
Vezi articolul
ARTICOLE
Ce sunt durerile menstruale sau dismenoreea

Ce sunt durerile menstruale sau dismenoreea

Multe femei aflate la vârsta reproductivă se confruntă cu dureri sau crampe menstruale, cunoscute medical ca dismenoree. Intensitatea durerilor este variabilă, iar uneori dismenoreea...
Vezi articolul
ARTICOLE
Urinările dese sau polakiuria: cauze, simptome şi tratamente naturiste

Urinările dese sau polakiuria: cauze, simptome şi tratamente naturiste

Simţi nevoia de a merge mai des la toaletă, deşi nu consumi mai multe lichide? Este posibil să te confrunţi cu așa-numita „polakiurie”, termenul medical care defineşte urinările...
Vezi articolul
ARTICOLE
Ghimbirul

Ghimbirul

Ghimbirul (Zingiber officinale) Denumit popular și „ghimber” sau „gingiber”, ghimbirul este numele dat unei plante erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat în ulei...
Vezi articolul

Settings

Consimțământ pentru cookie-uri
Top