Actrița Tania Popa: „Lucrurile simple mă fac fericită”

În societatea modernă și agitată în care trăim, în alergătura noastră zilnică între casă-serviciu-grădinița copiilor, asaltați de griji și probleme administrative, parcă uităm să ne mai bucurăm. De când nu ați ascultat cântecul greierilor într-o seară liniștită de vară, să vă întindeți pe iarbă și să respirați aerul proaspăt sau să priviți minute în șir cum plouă afară? Sunt lucruri mici, banale, dar care au o putere incredibilă de a ne încărca sufletește. Actrița Tania Popa știe toate acestea. A descoperit în urmă cu 11 ani ce înseamnă să trăiești cu adevărat.

Ce s-a schimbat în viața ta acum 11 ani?

L-am cunoscut pe soțul meu, Veaceslav Damian, cu care după doar două săptămâni ne-am căsătorit, iar o lună mai târziu eram însărcinată. De 11 ani sunt extrem de fericită ca femeie, ceea ce nu puteam să spun înainte. Eram împlinită profesional, dar niciodată fericită cu adevărat ca femeie. El e prietenul meu cel mai bun, cu el vorbesc orice, în el am încredere oarbă, mă sprijină, avem pasiuni comune, de la călătorii, gătit, până la banala ploaie. Când plouă afară, noi, ca doi copii, urcăm în mașină și plecăm undeva. Abia acum îmi dau seama cât de importante sunt aceste lucruri simple, care pe mine mă fac fericită. Înainte nu realizam, pentru că nu aveam partenerul potrivit.

Iar asta se vede, emani bună dispoziție, ești o explozie de veselie. Ce îți mai place să faci, ce înseamnă pentru tine fericirea?

Sănătatea copiilor e pe primul plan, apoi faptul că am lângă mine cel mai bun soț, cel mai bun prieten. Sunt înnebunită să fiu în sânul familiei mele, îmi place să stăm seara liniștiți la un film bun sau, dacă prindem o dimineață liberă, să fugim în pădure la Snagov să ne plimbăm. Par chestii mici, dar care contează. Îmi place să vină în vizită prietenii și finii cu copiii lor, să avem gălăgie în casă, să mâncăm, să facem grătare… Iubesc viața asta! E extrem de scurtă şi trebuie să ne bucurăm de fiecare clipă. Nu se întâmplă nimic dacă ne sacrificăm prea mult, nu ne ajută cu absolut nimic. Dacă nu te-ai născut un Einstein, ca să rămână ceva după tine, atunci chiar nu merită să-ţi distrugi viaţa căutând doar să aduni avere. Nouă ne mai place enorm să călătorim, să descoperim bucătăria locului, apoi să încercăm acasă rețetele care ne-au cucerit. Micile vacanțe, călătoriile sunt vitale pentru noi.

Apropo de gătit, te pasionează, te pricepi?

Zilnic se gătește la mine în casă, eu mă ocup în proporție de 40%, soțul meu 60%. Suntem chiar pasionaţi, suntem gurmanzi, nu că mâncăm mult, dar ne place mâncarea bună, gustoasă, interesantă.

Și sănătoasă?

Ooo, da! Alimentaţia sănătoasă e importantă pentru că am observat că, având grijă la ce mănânc, se simte pe tonusul meu, nu mă doare ficatul, stomacul… Eu, care am un ritm nebun de lucru, dacă aş fi şi beteagă, nu mi-ar folosi la nimic. Nu vreau să trăiesc 100 de ani, dar îmi place să am grijă cât de cât de mine. Faptul că m-am lăsat de fumat, de 11 ani, e cel mai bun lucru pe care puteam să-l fac pentru mine!

În ce constă stilul tău alimentar?

Am renunţat definitiv la zahăr, la ulei, la pâine, decât dacă e una sofisticată, cu maia. Încerc să mănânc la ore fixe, obligatoriu mic dejun, prânz și cina până în ora 19.00, evit cât pot carbohidrații și nu sunt pasionată de dulciuri. Apoi, suntem mari vânători de produse de la țară, eu pe toţi îi întreb dacă au găini de ţară, ouă, brânză de ţară, fructe și legume… ne aprovizionăm de peste tot. Inclusiv din vacanțe. Ne întoarcem acasă cu ulei de măsline de la mama lui, cu parmezan de la mama lui, cu multe condimente, inclusiv cu tigăi și oale. Am ceaune de toate dimensiunile, tigăi de toate felurile, crăticioare din anumite metale și oale de cea mai bună calitate.

Ești adepta remediilor naturiste?

Da, am încredere în ele. Spre exemplu, deși noi nu suntem bolnăvicioși, dacă se întâmplă să răcim, bem ceaiuri, sucuri de lămâie cu miere, punem cataplasme pentru durerile în gât, eu beau lapte cald cu miere, gălbenuș de ou și puțin bicarbonat când răgușesc și trebuie să urc pe scenă. Nu-mi lipsesc ceaiurile din casă, mama mă aprovizionează cu plante medicinale, îmi trimite tei, mușețel cules de ea, măceșe… Sunt, de fapt, o mare iubitoare de natură. Unde am locuit înainte chiar îmi făcusem bucătăria verde, ca să mă simt ca în natură. Dacă n-aș avea obligațiile astea profesionale, m-aș muta la țară. Dar, de cum ies la pensie, nu mă mai prindeți pe aici.