Lemnul dulce ( Glycyrrhiza glabra ) a fost folosit în scop alimentar și medicinal de mii de ani. Este cunoscut și sub denumirea de „rădăcină dulce”, datorită gustului său de aproximativ 50 de ori mai dulce decât zahărul. Rădăcina de lemn dulce a fost folosită atât în medicina orientală, cât și în cea occidentală pentru a trata o varietate de boli, de la răceala obișnuită până la afecțiunile hepatice. Este folosită și astăzi sub formă de ceai, extract, pulbere pentru mai multe de afecţiuni specifice sezonului rece, în special problemele tractului respirator, utilizările sale fiind susținute de numeroase dovezi științifice.
Are efect antitusiv, expectorant şi fluidificant al secrețiilor bronșice
Rădăcina de lemn dulce reduce vâscozitatea mucusului şi ajută eliminarea acestuia [1].
Liquiritin apiozid și liquiritin sunt compușii antitusivi și expectorant majori ai lemnului dulce. Aceștia au prezentat în studii activitate expectorantă puternică după 3 zile de tratament, scăzând semnificativ frecvența tusei cu 30-78% [2,3].
Liniștește iritațiile gâtului și tusea seacă
Cercetările științifice au arătat că glicirizina din rădăcina de lemn dulce are efect antiinflamator asemănător cu corticosteroizii [1]. Lemnul dulce este folosit pentru tusea uscată și bolile pulmonare obstructive cronice datorită capacității sale de a reduce inflamația și spasmul bronșic [4].
Acționează împotriva virusurilor
Numeroase studii au raportat că lemnul dulce are capacitatea de a acționa împotriva virușilor aparținând diferitelor familii, inclusiv asupra celor care cauzează răceala și gripa [5].
Câteva atenționări
Lemnul dulce nu trebuie administrat singur mai mult de 6 săptămâni deoarece poate produce creșterea tensiuni arteriale, este contraindicat femeilor cu tumori estrogen-dependente, sau în perioada de sarcină și alăptare.
Datorită proprietăților sale antitusive, expectorante şi antiinflamatoare eficiente, rădăcina de lemn dulce se regăsește în formula complexă a siropului Plantusin Forte, recomandat în toate tipurile de tuse.
Bibliografie
1.Delbò R.M. Assessment Report on Glycyrrhiza glabra L. and/or Glycyrrhiza Inflata Bat and/or Glycyrrhiza uralensis Fisch, Radix. European Medicines Agency; Amsterdam, The Netherlands: 2013. 40p
2.Kuang Y, Li B, Fan J, Qiao X, Ye M. Antitussive and expectorant activities of licorice and its major compounds. Bioorg Med Chem. 2018 Jan 1;26(1):278-284.
3.Kamei J, Saitoh A, Asano T, Nakamura R, Ichiki H, Iiduka A, Kubo M. Pharmacokinetic and pharmacodynamic profiles of the antitussive principles of Glycyrrhizae radix (licorice), a main component of the Kampo preparation Bakumondo-to (Mai-men-dong-tang). Eur J Pharmacol. 2005 Jan 10;507(1-3):163-8.
4.Liu B, Yang J, Wen Q, Li Y. Isoliquiritigenin, a flavonoid from licorice, relaxes guinea-pig tracheal smooth muscle in vitro and in vivo: role of cGMP/PKG pathway. Eur J Pharmacol. 2008 Jun 10;587(1-3):257-66.
5.Fiore C., Eisenhut M., Krausse R., Ragazzi E., Pellati D., Armanini D., Bielenberg J. Antiviral Effects of Glycyrrhiza Species.Phytother. Res. 2008; 22:141–148.